EXCLUSIV. Care este cel mai negru scenariu pentru România. Tătaru: ”Deja suntem întinși la maxim”

×
Publicitate

Ministrul Sănătății, Nelu Tătaru, este de părere că cel mai negru scenariu pentru România nu îl reprezintă numărul foarte mare de cazuri de infectări cu Covid-19 într-o singură zi, așa cum s-a întâmplat miercuri, 7 octombrie.

Tătaru a declarat într-o ediție specială a emisiunii ”Doctor de bine”, realizată de Liliana Curea, că cel mai important lucru este cel legat de gravitatea cazurilor.

Ministrul a subliniat faptul că, dacă vor exista cazuri cu dificultate ușoară și medie, atunci pacienții se vor putea trata acasă. În schimb, dacă vor fi prea multe cazuri grave, unde este nevoie de ventilație și supraveghere medicală, atunci România ar putea vorbi, într-adevăr, de un ”scenariu negru”.

Nu ne referim la câte cazuri pe zi, ne referim la ce tipuri de cazuri. Că dacă avem cazuri ușoare și medii sunt cele care vor fi tratate acasă sub supravegherea medicului de familie. Când avem cazuri grave care necesită ventilație, atunci putem să ne gândim .. Și socotiți la numărul de paturi, socotiți la numărul de personal medical, fiindcă un pacient de terapie intensivă intubat invaziv, să spunem, nu e deajuns să fie doar intubat invaziv. Este și o seamă din personalul din terapie intesivă care face diverse activități: că este asistent, că este medic, că este maseur, că este infirmier, rotiri ale pacientului, modificări de medicație, modificări de aparat.. Sunt multe lucruri.” - a declarat ministrul Sănătății în emisiunea ”Doctor de bine”, difuzată exclusiv pe www.stirileprotv.ro și pe pagina de Facebook a Știrilor Pro TV.

Nelu Tataru, Liliana Curea

 

”Toată lumea își pune întrebarea: Cât rezistăm?”

 

Ministrul Sănătății a ținut să sublinieze faptul că, după ziua de 7 octombrie, când România a început să se apropie de pragul de 3.000 de îmbolnăviri într-o singură de zi, sistemul medical este deja ”întins la maxim”.

”Noi trebuie să gândim că înainte să spunem cam cât putem, ce putem să facem ca să n-ajungem acolo. Avem aceste rigori, ele trebuie doar respectate. Toată lumea își pune întrebarea cât rezistăm? N-aș vrea să văd cât rezistăm. Deja suntem întinși la maxim. Eram, să spunem într-o oarecare îngrijorare când vedeam cum crește numărul de cazuri. Gândiți-vă .. vedeam 2000 de cazuri, când am trecut de 2000 de cazuri am intrat în scenariul 4. Și atunci aveam 100 și ceva pe zi. Acum avem 2500 de cazuri pe zi.  Haideți să reașezăm un pic abordarea și să spunem că înainte de a vedea cât rezistăm, ce facem să nu ajungem acolo. Cred că astfel trebuie pusă problema.” - a mai declarat Tătaru.

Nelu Tataru

 

La câte cazuri de Covid-19 pe zi ar putea să intre în colaps sistemul de sănătate din România?

 

Și totuși, la câte cazuri pe zi ar putea să intre în colaps sistemul de sănătate? Ministrul Sănătății spune că socoteala este destul de simplă în această privință.

Totul depinde de diferența dintre numărul pacienților cu Covid-19 în stare gravă și numărul paturilor dotate corespunzător din secțiile de ATI. 

În prezent, mai spune Tătaru, în România sunt aproximativ 2200 paturi de ATI pentru COVID-19, iar 1050 dintre acestea sunt complet dotate. De asemenea, în prezent beneficiază de tratamente - la paturile ATI - 612 pacienți, iar 199 dintre ei sunt intubați cu ventilație invazivă.

”V-am spus, depinde ce tipuri de cazuri sunt. Numărați cazurile de terapie intesivă și vedeți cam ce înseamnă. Și dacă nu sunt probleme pentru pacienții cu Covid, că-i ducem în spital, putea să fie problemă pentru pacienții non Covid, care nu mai vin în spital și mor acasă. Sunt afecțiuni cronice care ar trebui evaluate sau sunt afecțiuni cronice care s-au acutizat și au nevoie de spital. Și când vin în spital nu găsesc locuri pentru că noi le-am încărcat cu pacienți Covid. Sunt probleme pe care ar trebui să le gestionăm un pic altfel. Nu noi, ca personal medical. Noi avem o vocație, am depus un jurământ și tratăm, că este Covid, că este non Covid. Capacitatea este aceeași, sistemul medical îl știm și vedem sisteme performante care trepidează. Cred că trebuie pusă problema altfel și discutat altfel. Ce facem să nu ajungem acolo. Avem reguli, știm ce facem, ar trebui să mai și facem!” - a mai declarat ministrul Nelu Tătaru în emisiunea ”Doctor de bine” de la Pro TV.

 

 

 

 

Articol recomandat de sport.ro
GALERIE FOTO Camila Giorgi, decizie de ultim moment! A îngrijorat pe toată lumea cu dispariția sa desprinsă din ”Dosarele X”
GALERIE FOTO Camila Giorgi, decizie de ultim moment! A îngrijorat pe toată lumea cu dispariția sa desprinsă din ”Dosarele X”
Citește și...
Produsul care luptă cu invaziile infecțioase din organism. Se găsește în frigiderul tuturor

Fierul este important într-o infecție pentru microbi. De aceea, în lacrimi, în nas ori în plămâni, există un gardian - atent doar la fier. Se numește lactoferină.

Rolul hepatoprotecției în sănătatea cardiovasculară

Facem ficat gras, crește ricul infarctului. La ”Doctor de grijă by Doctor de bine” începem o nouă serie de emisiuni dedicate prevenției bolilor cronice, în special al celor cardiovasculare și metabolice.

Semnalele suprasolicitării ignorate de oameni. Stresul prelungit poate duce la anxietate

Suprasolicitarea la locul de muncă se transformă în frică. Lăsată să persiste, poate apărea tulburarea de anxietate. Ne explică cum ne ajutăm psihologul Aloma Odogwu.

Recomandări
Ce noutăți aduce noua lege a salarizării la bugetari. Cea mai mică și cea mai mare leafă

În absența celor de la PSD de la guvernare, premierul Ilie Bolojan pregătește trei reforme urgente. Noua lege a salarizării bugetare elimină indemnizația de hrană și sporul pentru condiții vătămătoare, în timp ce angajații care performează vor fi premiați

UE schimbă regulile. Telefoanele cu baterii detașabile revin din 2027

Uniunea Europeană pregătește reguli care ar putea readuce bateriile detașabile la smartphone-uri din 2027. 

Exemple de salarii bugetare pe noua lege-cadru. Cât vor câștiga profesorii, magistrații și militarii

Guvernul a elaborat o primă formă a legii salarizării din sistemul bugetar. În forma actuală, aceasta stabilește cum ar putea fi calculate salariile angajaților la stat. Până când ar putea fi pus în dezbatere publică, proiectul ar putea suferi modificări.