Alături de specialiști, explicăm pe înțelesul tuturor ce sunt bolile cronice, ce înseamnă riscul cardiovascular, cum apare diabetul și, mai ales, ce putem face zi de zi pentru a ne menține sănătatea pe termen lung.
Vorbim azi despre legătura esențială dintre ficat și inimă - mai exact, despre modul în care ne protejăm ficatul și contribuim direct la prevenirea bolilor cardiovasculare.
Discutăm despre mecanismele din spatele acestei conexiuni și despre strategiile practice prin care putem susține sănătatea ficatului și a inimii în viața de zi cu zi, alături de conf. univ dr. Ștefan Busnatu, medic primar cardiolog.
Andreea Groza: Nu funcționează ficatul bine, apar evenimente cardiovasculare – infarct ori AVC. De ce?
Conf. univ. dr. Ștefan Busnatu: Mâncăm mult, totul e procesat de ficat. Dar ficatul e depășit și atunci va depune grăsime în interiorul lui. Vorbim de ficat gras sau steatoză hepatică. Grăsimea însă intră și în circulație și îmbolnăvește arterele. Și totul pleacă de la mâncarea în exces. Mâncăm prea mult și nu ne mișcăm să consumăm ce mâncăm, avem ficat gras, care se vede la ecografia de abdomen total. Din păcate, această boală nu doare și nu știm că o avem!
Andreea Groza: Ce face, mai exact, grăsimea din ficat?
Conf. univ. dr. Ștefan Busnatu: Grăsimea acumulată în ficat determină acest organ vital să nu mai producă suficienți aminoacizi (carămizile de reconstrucție ale organismului), nu mai produce suficienți factori imunitari ori hormoni. Și, extrem de nociv, se inflamează. Apoi va crește grăsimea din jurul organelor interne. În plus, grăsimea se depune și în interiorul arterelor. Vasele se îngustează până apar infarctul ori accidentul vacular cerebral (AVC).
Andreea Groza: Odată ce apare inflamația, va suferi și pancreasul. Cum vedem această legătură?
Conf. univ. dr. Ștefan Busnatu: Odată ce ficatul suferă și apare și inflamația, organismul nu va mai consuma corect glucoza din sânge. Și apare pre-diabetul, adică rezistența la insulină, un stadiu incipient al diabetului.
Andreea Groza: Ce se întâmplă, dacă avem rezistență la insulină?
Conf. univ. dr. Ștefan Busnatu: Pancreasul va descărca mai multă insulină. Pe termen lung, se consumă capacitatea pancreasului de a produce insulină și vorbim de diabet. Pe de altă parte, diabetul va strica vasele în interior și mai mult. Vorbim de ateroscleroză așa numită accelerată.
Andreea Groza: Cum ne ajutăm proactiv?
Conf. univ. dr. Ștefan Busnatu: Activitatea fizică e medicament și pentru ficat gras și pentru diabet și pentru vasele de sânge. Când ne mișcăm, mușchii captează glucoza din sânge eficient și se reduce astfel necesarul de insulină. Se echilibrează organismul.
· Apoi ne facem rație alimentară zilnic. Și controlăm caloriile, adică vom mânca controlat și calculat.
· Consumăm fibre alimentare din legume, cereale integrale și fructe ca să reducem inflamația.
· Consumăm pește gras, datorită conținutului de Omega 3, de cel puțin două ori pe săptămână. Omega 3 influențează procesele de la nivelul ficatului, care au legătură cu arderea grăsimilor și cu reducerea trigliceridelor din ficat și din circulație.
· Ne facem analizele de sânge la fiecare 6 luni, în care includem hemoleucograma și biochimia, dar și sumarul de urină, să vedem funcția renală.
· Ne măsurăm circumferința taliei, pentru că aceasta arată câtă grăsime avem în interior. Normal este ca femeile să aibă cel mult 80 cm în talie și bărbații - cel mult 93 de cm.
· Facem ecografie de abdomen total o dată pe an, să vedem dacă ficatul are depuneri de grăsime în interior.
Pentru și mai multe informații despre legătura dintre ficat și inimă, obiceiuri sănătoase zi de zi și prevenția bolilor cronice, urmărește Doctor de grijă by Doctor de bine pe stirileprotv.ro și pe VOYO.
