Vorbim despre greutatea corporală și sănătatea inimii. Și nu ne uităm doar la kilogramele, pe care le arată cântarul, ci și la compoziția corporală. Avem masa musculară bine reprezentată, riscul cardiovascular scade. Aceasta deoarece, după masă, glucoza din sânge a preluată de mușchi în proporție de până la 90%. Mai multă masă musculară înseamna risc mai mic de diabet și boli cardiovasculare. În plus, mușchiul, care se contractă, trimite semnale, care sting inflamația, produsă de grăsimea corporală. Explicăm toate aceste legături alaturi de dr. Andreea Mihalache, medic specialist cardiolog.
Andreea Groza: Două persoane cu aceeași greutate pot să aibă un risc cardiovascular complet diferit. De ce?
Dr. Andreea Mihalache: În privința riscului cardiovascular, contează câtă masă musculară avem și câtă grăsime. Și contează unde e depusă grăsimea - cea abdominală e foarte periculoasă.
Andreea Groza: Asta înseamnă că mușchii sunt organ metabolic?
Dr. Andreea Mihalache: Da. Mușchii sunt un burete, absorb glucoza din sânge. După ce mâncăm, 80% din glucoza, care intră în sânge, e absorbită de mușchi, 10% - de grăsime. Ficatul nu absoarbe. Aceasta dacă ne mișcăm! Contează să ne mișcăm toată ziua, să nu stăm ore în scaun și contează să avem și un program regluat de mișcare la sala de sport, săptămânal. Grăsimea este inflamatoare, mușchii au efect anti-inflamator. Adică grăsimea aprinde focul, mușchiul o stinge.
Andreea Groza: Cum vedem grăsimea depusă pe abdomen?
Dr. Andreea Mihalache: Ne măsurăm abdomenul dimineața, pe nemâncate. Mai mult de 80 cm în talie la femei și mai mult de 94 cm la barbați înseamnă risc cardiovascular dovedit. Sau reținem mai ușor - dacă talia are mai mult decât jumătatea înălțimii, trebuie să venim la medic.
Andreea Groza: De ce rezistanța la insulină e legată de risc cardiovascular?
Dr. Andreea Mihalache: Înțelegem rezistența la insulină printr-o metaforă. Insulina e o cheie, care bagă glucoza din sânge în celule, unde e folosită, corect, pe post de energie. Cheia intră într-o broască. Dacă broasca s-a stricat, cheia nu mai funcționează.
Ca să compenseze, organismul produce mai multe chei. Dar forțând broasca, o va strica și mai tare. Ce înseamnă rezitanța la insulină?
Zahărul din sânge rămâne mai mult în sânge și afectează vasele înainte de diabet. Aceeași cale, care face rezistență la insulină, va scădea cantitatea de oxid nitric, pe care o produc vasele. Vasele devin rigide și fără protecție. Crește tensiunea arterială.
Andreea Groza: Cum ne ajută mișcarea și cum aceasta devine, practic, medicament eficient?
Dr. Andreea Mihalache: Mușchiul ia glucoza din sânge fără insulină, deci mișcarea e bună și la persoanele, care au rezistență la insulină. Dupa exercițiile de forță, rezistența la insulină e ameliorată 12-24 de ore, adică efectul benefic al mișcării intense durează până la două zile. După mișcare, producem oxid nitric în vase, în cantitate mai mare și deci tensiunile se mențin mai scăzute. Mișcarea e cel mai bun medicament.
Pentru și mai multe informații despre legătura dintre ficat și inimă, obiceiuri sănătoase zi de zi și prevenția bolilor cronice, urmărește Doctor de grijă by Doctor de bine pe stirileprotv.ro și pe VOYO.
