Peste 1.600 de drone au lovit obiective strategice din întreaga țară, cu impact semnificativ, după cum a subliniat Volodimir Zelenski.
Principala țintă a fost rafinăria Gazprom din districtul Kapotnia. Instalația asigură 70% din necesarul de benzină și kerosen pentru Moscova și periferiile capitalei ruse.
Dronele ucrainene au vizat, între alte ținte, principala rafinărie care furnizează combustibil pentru capitala rusă și împrejurimile acesteia.
Azi-noapte au fost, de asemenea, distruse o baterie a apărării anti-aeriene a Moscovei, dar și centre logistice de la marginea capitalei ruse. Una dintre drone a lovit un bloc de apartamente cu 21 de etaje, fără să facă victime printre locatari.
Analiștii occidentali dar și jurnaliști ruși din exil observa că nu e întâmplător că atacul masiv a survenit în toiul alegerilor, pentru a reaminti rușilor ca războiul nu este o realitate îndepărtata care nu-i privește, ci, dimpotrivă, le afectează tot mai mult viața de zi cu zi.
Dacă victoria partidului prezidențial Rusia Unita este o certitudine, în schimb, prezența la vot este privită drept un indicator al nemulțumirii populației față de război. După primele doua zile ale scrutinului, prezentă la urne a fost de 44, 75%, realizată cu precădere prin vot online. Pentru a contracara apatia ori protestul prin neprezentare, guvernul a recurs la metode variate, de la tombole cu apartamente ori mașini ca premiu, până la constrângere.
Si totuși, unul dintre cei mai proeminenți critici ai lui Putin, acum exilat la Londra, vede motive de optimism.
Vladimir Kara Murza, liderul opoziției ruse: „Sprijinul popular copleșitor pentru războiul din Ucraina este un fals. A admis asta, indirect, chiar Kremlinul, blocând accesul la alegeri singurului partid cu agendă anti-război (partidul Iabloko, - Mărul). Regimul a înțeles că, dacă i s-ar fi permis să aibă candidați, Iabloko ar fi strâns milioane, zeci de milioane de voturi”.
Formațiunea Iabloko a fost iniţial autorizată să participe la scrutin, înainte de a fi exclusă de justiţie în august, într-un context de represiune tot mai intensă a opoziției.
Kara Murza, liderul opoziției ruse, subliniază ca mult-prigoniții contestatari ai lui Putin au nevoie de sprijinul Occidentului.
Kara Murza, liderul opoziției ruse: „Putin nu se va opri singur și e vremea ca lumea liberă să facă ceva în privința asta. Schimbarea nu e doar posibilă, ci și inevitabilă, ne-o demonstrează istoria. În Rusia, schimbările politice majore s-au petrecut mereu brutal, brusc, complet neașteptat. La fel se va întâmpla și acum”.
Vladimir Kara-Murza a supraviețuit mai multor tentative de otrăvire și a fost condamnat, în primăvara lui 2023, la 25 de ani de temniță grea, în Siberia. Un an mai târziu a fost eliberat și expulzat, într-un schimb de prizonieri din mai multe state occidentale.
