Doctor de bine | Ce se întâmplă în mintea adolescenților când vine vorba de mâncarea bogată în grăsimi
Cartofi prăjiţi versus chipsuri. Ce alegeţi? Chipsurile, adică nişte cartofi prăjiţi, dar deshidrataţi, concentrează caloriile. La 100 de grame de chipsuri găsim 550 de calorii.
În adolescenţă, creierul va alege varianta cea mai calorică. Nici nu are cum să aleagă altfel. Explicăm ce se întâmplă în mintea adolescentină în privinţa mâncării, la Doctor de Bine.
Trei structuri din creier se dezvoltă rapid în adolescență. Cortexul prefrontal, ganglionii bazali și amigdala controlează reacțiile emoționale și compensarea. Sunt fragile și determină copilul să își caute compensarea în alimente dulci, grase ori sărate. Nu e vina lui. Aceste părți ale creierului vor fi stabile după 18 ani.
Chipsurile ori cartofii prăjiți conțin multa grăsime. Nu avem receptori pe limbă pentru grăsime, dar nu e nicio problemă. Această grăsime stimulează centrii plăcerii din hipotalamus, adică din creier. Ce rezultă? Și ce spunem unui adolescent care nu e poate abține?
Antonela Burlacu, medic primar endocrinolog: „Dacă mănânci un chips, nu e o problemă, dar dacă deschizi punga, mănânci chipsuri fără număr. Placerea gustului e atât de bună, încât nu te poți abține. Un pachet mic de ciocolată, un pachet mic de chipsuri, să fie moderat astfel încât, mental, să termin pachetul.”
Pachetul terminat satisface creierul. Este prima recomandare, dacă vă aflați în fața unui adolescent ahtiat după dulcuri, chipsuri ori după semințe sărate. Să le interziceți e împotriva creierului. Nu veți avea niciun rezultat.
Rezistența la insulină este faza premergătoare a diabetului. În adolescență, există rezistența fiziologică la insulină. Hormonul insulină, produs de pancreas, participă la toate procesele de creștere din organismul uman. O nouă zi începe prin creșterea glicemiei. Fenomenul este normal.
Mihai Comșa, medic specialist diabet: „Hormonii de stres cresc glicemia, secreția lor este activa la trezire apare acel fenomen al zorilor, glicemiile cresc foarte mult.”
Pancresul trebuie să muncească mai mult ca să bage zahărul în celule.
Antonela Burlacu, medic primar endocrinolog: „Această rezistență mai mare și creierul percepe mai greu zahărul și simte nevoia să manânce.”
Nevoia de dulce, sărat ori grăsimi crește automat dacă adolescentul nu doarme. De nouă ore de somn pe noapte are nevoie. Altfel, apar modificări în structurile fragile din creier, care cer, culmea, tot alimente bogate în zahăr, grăsime și sare. Controlul va apărea după 18 ani. Se reglează atunci neuro-transmițătorii din creier și dispare tot atunci rezistența la insulină fiziologică. În adolescență, să le spuneți să mănânce salată și alimente integrale, e pur și simplu inutil!
Etichete: adolescent, creier, doctor de bine, grasime,
