FOTO. Zeci de mii de oameni s-au adunat în Serbia pentru a protesta față de președintele Aleksandar Vucic

Protestatarii au venit în valuri într-o piață centrală din capitala Belgradului, din mai multe direcții, mulți dintre ei purtând pancarte și tricouri cu sloganul mișcării de tineret „Studenții câștigă”.

Colone de mașini au intrat în Belgrad din alte orașe sârbe mai devreme în cursul zilei.

Potrivit Associated Press, protestatara Maja Milas Markovic a spus că studenții „au reușit să ne adune aici cu tinerețea și energia lor minunată; cred cu adevărat că avem dreptul să trăim normal”.

Studenții au condus o val național de mișcări de stradă în masă împotriva corupției, cerând asumarea responsabilității pentru o tragedie petrecută într-o gară din nordul Serbiei în noiembrie 2024, în care au murit 16 persoane. Acele proteste l-au forțat pe prim-ministrul de atunci, Milos Vucevic, să demisioneze, înainte ca autoritățile să riposteze dur împotriva protestatarilor.

Sâmbătă, studenții și-au reiterat cererea pentru alegeri parlamentare anticipate și respectarea statului de drept, acuzând guvernul de crime și corupție.

Procurorul Bojana Savovic a declarat mulțimii că „un stat în care legile nu sunt aplicate sau sunt aplicate selectiv nu mai este un stat, ci devine o organizație mafiotă”.

Președinta Parlamentului, Ana Brnabic, a minimizat importanța mitingului studențesc, afirmând că „acesta nu a adus nimic nou”. Brnabic a citat o estimare a poliției conform căreia 34.300 de persoane au participat la miting și a declarat că „democrația este înfloritoare”.

Compania feroviară de stat a Serbiei a anulat sâmbătă toate trenurile către și dinspre Belgrad, într-o aparentă încercare de a împiedica cel puțin o parte dintre oameni să vină din alte părți ale țării balcanice.

Între timp, susținătorii lui Vucic s-au adunat într-un parc din fața clădirii președinției sârbe, pe care acesta l-a amenajat înaintea unui alt mare miting antiguvernamental din martie anul trecut, ca scut uman împotriva protestatarilor. Muzica populară răsuna dintr-o zonă îngrădită, înconjurată de rânduri de polițiști anti-revoltă în echipament complet.

Mitingul studenților s-a desfășurat pașnic. Există însă temeri privind posibile ciocniri cu susținătorii lui Vucic, care poartă adesea glugi și măști și care au fost acuzați în trecut că au atacat protestatarii.

Președintele sârb a fost supus unei atenții sporite la nivel internațional din cauza atitudinii sale intransigente față de demonstranți. Comisarul pentru drepturile omului al Consiliului Europei, Michael O’Flaherty, a criticat guvernul sârb într-un raport publicat săptămâna aceasta și a declarat că „va monitoriza îndeaproape situația” sâmbătă.

O’Flaherty a citat „rapoarte conform cărora poliția protejează atacatori neidentificați și adesea mascați ai jurnaliștilor și protestatarilor”. El a afirmat că situația generală a drepturilor omului s-a deteriorat de la vizita sa anterioară din aprilie 2025.

Serbia dorește oficial să adere la Uniunea Europeană, dar a întreținut relații strânse cu Rusia și China.

Regresul democratic sub conducerea lui Vucic ar putea costa țara aproximativ 1,5 miliarde de euro (1,8 miliarde de dolari) din fondurile Uniunii Europene, a avertizat luna trecută cel mai înalt oficial al UE pentru extindere.

Locul de desfășurare al evenimentului de sâmbătă a fost Piața Slavija din Belgrad, scena unei uriașe manifestații antiguvernamentale din martie 2025. Acea manifestație s-a încheiat cu o întrerupere bruscă despre care experții au afirmat ulterior – lucru negat de guvern – că a implicat utilizarea unei arme sonice împotriva demonstranților pașnici.

Căutarea dreptății și a statului de drept de către mișcarea tinerilor a avut un ecou larg în rândul cetățenilor sârbi, care sunt deziluzionați de politicienii consacrați după decenii de criză perpetuă.

Studenții spun acum că intenționează să-l provoace pe Vucic la alegerile care se apropie și de la care speră că vor înlătura guvernul populist de dreapta. Vucic a declarat săptămâna aceasta că scrutinul ar putea avea loc între septembrie și noiembrie anul acesta.

Vucic, oficialii guvernamentali și mass-media pro-guvernamentală i-au etichetat pe critici drept agenți străini care doresc să distrugă țara — o retorică care a intensificat polarizarea politică.