Alături de specialiști, explicăm pe înțelesul tuturor ce sunt bolile cronice, ce înseamnă riscul cardiovascular, cum apare diabetul și, mai ales, ce putem face zi de zi pentru a ne menține sănătatea pe termen lung.
Vorbim despre hidratare corectă și despre efectele acesteia asupra funcției cardiovasculare, dar și despre reducerea riscurilor asociate bolilor cronice, alături de conf. univ dr. Ștefan Busnatu, medic primar cardiolog.
Andreea Groza: Dimineața, creierul pornește dacă îi spune ficatul. Îi spune să pornească după un pahar de apă. Cum?
Conf. univ dr. Ștefan Busnatu: Apa băută pe stomacul gol, la trezire, hidratează corpul și ajută organismul să funcționeze optim. Ficatul menține constant nivelul de zahăr din sânge, adică glucoza, care este principalul combustibil al creierului. Toată activitatea creierului depinde de oxigen și de această glucoză. Așa că dimineața ne trezește hidratarea și energia din sânge, nu cafeaua.
Andreea Groza: Câtă apă ar trebui să bem pe parcursul zilei?
Conf. univ dr. Ștefan Busnatu: Un adult are nevoie de aproximativ 35 ml de apă pentru fiecare kilogram de greutate corporală. De exemplu, o persoană de 70 kg ar avea nevoie de aproximativ 2,5 litri de lichide pe zi. Este recomandat să bem apă constant, pe parcursul zilei, în cantități moderate, pentru a nu suprasolicita rinichii. Hidratarea poate fi completată și prin supe, ciorbe și alimente bogate în apă și minerale, adică în legume.
Andreea Groza: Cafeaua hidratează?
Conf. univ dr. Ștefan Busnatu: Cafeaua accelerează diureza, adică procesul de formare și eliminare a urinei din organism, măsurând volumul urinar total în 24 de ore. De aceea, când bem o cafea trebuie să bem un pahar mare cu apă!
Andreea Groza: Ce se întâmplă, dacă uit să beau apă?
Conf. univ dr. Ștefan Busnatu: Fără apă, organismul se deshidratează, iar inima bate mai repede, ca atunci când ne speriem. Este un stres foarte mare pentru organism.
Apa ajută organismul să-și mențină temperatura normală. Fără suficientă hidratare, corpul nu poate regla eficient temperatura, ceea ce duce la creșterea temperaturii și la accelerarea ritmului cardiac.
Hidratarea adecvată ajută sângele și țesuturile să funcționeze bine, facilitând schimbul de oxigen. Dacă suntem deshidratați, inima trebuie să muncească mai mult pentru a transporta oxigenul, iar ritmul cardiac crește.
Andreea Groza: Deshidratarea organismului este o cauză importantă de destabilizare a sistemului cardiovascular, mai ales când facem efort fizic intens sau prelungit.
Conf. univ dr. Ștefan Busnatu: Pierdem lichide prin transpirație, volumul de sânge circulant scade, iar acest lucru are efecte directe asupra inimii.
Pierderea de electroliți poate destabiliza mușchii. Dacă vorbim de mușchii corpului, discutăm de apariția crampelor musculare. Dacă vorbim de mușchiul inimii, aceste pierderi pot duce la bătăi neregulate și tulburări de ritm, care în forme severe pot merge până la stop cardiac.
Deshidratarea are efecte și asupra consistenței sângelui, care devine mai vâscos. Pot apărea astfel trombii - adică acele cheaguri de sânge, care pot bloca vasele de sânge importante, ducând la complicații grave precum infarctul miocardic, accidentul vascular cerebral sau tromboembolismul pulmonar.
Andreea Groza: După efort, apa se bea încet-încet. De ce?
Conf. univ dr. Ștefan Busnatu: Nu doar apa ca atare ne hidratează, ci și mineralele sau electroliții: potasiu, sodiu, magneziu, calciu. Avem așa ceva în apă? Avem! Apa consumată în cantități mari după efort intens, dintr-o dată, poate dilua electroliții din sânge (potasiu, sodiu, magneziu, calciu) și poate crea dezechilibre.
Da, după efort, apa se bea încet-încet. Sărurile sau mineralele sau electroliții - sodiu, potasiu, magneziu, calciu - sunt esențiale pentru activitatea electrică a inimii și pentru funcționarea normală a mușchilor.
La efort mare, ar trebui să bem și soluții de rehidratare, care conțin electroliții esențiali și glucoză. După episoade diareice sau febră mare, este recomandat să folosim de asemenea soluții de rehidratare.
Pe scurt:
- La trezire, se bea un pahar cu apă.
- Apa se bea constant, pe tot parcursul zilei, aproximativ un pahar la 2 ore.
- Dacă bem o cafea, bem și un pahar cu apă.
- Consumăm zilnic supe, ciorbe pentru că au apă plus minerale din legume, așadar hidratează perfect.
- După efort, apa se bea încet-încet ca să nu diluăm prea tare mineralele din organism, de care depinde mușchiul cardiac.
- După efort mare, laptele hidratează perfect deoarece are apă, minerale, dar și proteine, care vor face mai lentă absorbția zaharurilor prezente în mod normal în acest aliment.
Pentru și mai multe informații despre legătura dintre ficat și inimă, obiceiuri sănătoase zi de zi și prevenția bolilor cronice, urmărește Doctor de grijă by Doctor de bine pe stirileprotv.ro și pe VOYO.
