Declarațiile au fost făcute în urma unei întâlniri cu primarii din județul Iași și vizează peste 15.000 de proiecte de investiții aflate în derulare în administrațiile din toată România.
Miza este una enormă: miliarde de euro care pot finanța spitale, școli, drumuri și alte proiecte de infrastructură - sau care pot fi pierduți dacă nu se acționează rapid și coordonat în zilele imediat următoare.
Ce se negociază la Bruxelles și de ce contează
Echipele tehnice ale României și ale Comisiei Europene se află, în acest moment, în pline negocieri la Bruxelles pentru „închiderea absorbției fondurilor europene", a explicat premierul interimar. Aceste discuții vizează trei mari probleme, spune Bolojan, care privesc direct modul în care România va putea accesa banii europeni disponibili.
Prima problemă ține de soarta proiectelor aflate în derulare: care dintre ele vor rămâne pe lista de finanțare nerambursabilă — adică granturi — și care vor fi mutate pe componenta de împrumut. A doua problemă se referă la jaloane — angajamente asumate de România față de Comisie — pe care țara noastră nu le poate îndeplini din motive obiective. A treia problemă privește reformele legislative pe care România s-a angajat să le adopte și de care depinde accesul la peste 7,5 miliarde de euro.
România poate pierde bani pe proiecte finalizate 90%
Un avertisment al prim-ministrului interimar vizează modul în care funcționează regulile europene de finanțare. Dacă un proiect se află pe componenta de grant și nu este finalizat până la termenul-limită - sfârșitul lunii august -, România pierde întreaga sumă alocată pentru acel proiect, indiferent de stadiul lui de execuție.
„Dacă rămân acolo și nu se termină, România va pierde suma aferentă întregului proiect, chiar dacă el este finalizat de 90%", a avertizat Bolojan.
Soluția propusă de premier este transferarea proiectelor care nu pot fi finalizate la timp de pe componenta de grant pe cea de împrumut. În acest caz, România pierde doar suma aferentă părții neexecutate, nu întreaga finanțare. Diferența urmează să fie acoperită din bugetul național sau din bugetele locale, pentru ca lucrările să poată fi totuși finalizate.
„Cele care nu se pot termina să fie transferate pe componenta de împrumut, unde sigur vom pierde doar ceea ce nu se poate finaliza, urmând ca diferența să fie acoperită din bugetul național sau din bugetul local, în așa fel încât pe de o parte să terminăm proiectele și să nu avem pierderi pentru țara noastră", a explicat Bolojan.
Ce trebuie făcut în primele zile ale săptămânii viitoare
Pentru a putea face această sortare a proiectelor - care rămân pe grant, care se mută pe împrumut -, administrațiile din toată România trebuie să acționeze imediat. Bolojan a cerut ca, pentru toate lucrările care nu au șanse realiste de finalizare până la 31 august, să fie întocmite documente oficiale și să fie obținute angajamente concrete din partea constructorilor.
„E nevoie de note de constatare întocmite de supervizori sau de dirigințe de șantier și de angajamente ferme ale constructorilor, cu grafic de lucrări aferent, că vor fi terminate lucrările până la sfârșitul lunii august. Asta este un lucru care trebuie să-l derulăm în primele 3 zile ale săptămânii următoare", a declarat Bolojan.
Astfel, în câteva zile, fiecare administrație din România trebuie să știe exact în ce stadiu se află fiecare proiect și dacă acesta poate fi dus la bun sfârșit în termenul impus de regulile europene.
Jaloane pe care România nu le poate îndeplini: negocieri pentru reducerea standardelor
O altă temă sensibilă a negocierilor de la Bruxelles o reprezintă ”jaloanele” - obiective concrete pe care România s-a angajat să le atingă în schimbul fondurilor europene. Premierul interimar a recunoscut că unele dintre aceste obiective nu pot fi îndeplinite din motive care nu țin neapărat de voința politică, ci de realitățile din teren.
Exemplul dat de Bolojan: România s-a angajat să crească viteza trenurilor și să reducă orele de întârziere, însă acest lucru nu s-a putut realiza fie pentru că lucrările la unele tronsoane de cale ferată nu au fost finalizate, fie pentru că nu s-au achiziționat locomotive noi.
„Ne-am angajat să creștem viteza pe calea ferată, să reducem orele de întârziere, dar din păcate nu reușim acest lucru. Sau pentru că nu s-au terminat lucrările la tronsoanele de cale ferată sau pentru că nu am schimbat locomotivele și deci nu putem îndeplini un astfel de jalon", a precizat el.
În aceste condiții, România negociază cu Comisia Europeană acceptarea unor standarde mai reduse față de cele inițial asumate, pentru a putea totuși valida jaloanele și a continua absorbția fondurilor.
„Este o miză importantă pentru noi ca, explicând comisiei aceste situații obiective, să se accepte o coborâre a acestui standard în așa fel încât să ne putem face absorbția de bani", a spus Bolojan.
Nouă legi de adoptat până în iulie: miliarde de euro în joc
A treia mare provocare identificată de premier ține de reformele legislative pe care România le-a promis, dar pe care nu le-a dus la capăt. Bolojan a dat vina în mod direct pe guvernele anterioare, care nu și-au asumat aceste reforme și le-au amânat.
De adoptarea a nouă legi depinde accesul României la peste 7,5 miliarde de euro. Premierul a anunțat că toate ministerele vor fi obligate să depună în Parlament, în săptămâna următoare, proiectele de lege aferente.
„Sunt nouă legi foarte importante, de care depinde tragerea a peste 7,5 miliarde de euro, în așa fel încât, sper, într-o decizie rațională a partidelor politice, în susținere a acestor proiecte, în așa fel încât, deci la sfârșitul lunii iunie, să putem să le avem adoptate și România, în iulie-august să poată să facă tragerile din aceste fonduri", a declarat Bolojan.
Guvernul nu mai are dreptul legal de a adopta ordonanțe în această perioadă, motiv pentru care singura cale disponibilă este cea parlamentară. Premierul și-a exprimat speranța că partidele politice vor susține aceste proiecte de lege, dincolo de calculele politice de moment.
Întâlniri urgente cu primarii și prefecții din toată România
Pentru a pune în aplicare toate aceste măsuri în timp util, premierul a anunțat o serie de întâlniri de urgență. Toți primarii din România au fost convocați pentru luni dimineață, pentru a parcurge procedura de inventariere a proiectelor. De asemenea, o întâlnire cu prefecții era programată pentru ziua următoare declarațiilor.
Coordonarea tehnică a acestui proces revine ministrului Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, iar termenul-limită pentru finalizarea negocierilor cu Comisia Europeană este 1 iunie.
„Echipa tehnică condusă de ministrul Proiectelor Europene, domnul Dragoș Pîslaru, să finalizeze până în data de 1 iunie toate negocierile cu Comisia Europeană pentru a închide acest capitol important din proiectele noastre de investiții", a transmis premierul.
Cel mai mare buget de investiții din istorie - dar banii trebuie absorbiți
Bolojan a subliniat că anul acesta România dispune de cel mai mare buget de investiții din istoria sa, reprezentând 8% din Produsul Intern Brut — o combinație între fondurile europene și bugetele naționale. Absorbirea acestor sume nu este doar un exercițiu contabil, ci are efecte concrete asupra calității vieții românilor.
„Absorbția acestor bani înseamnă pentru noi investiții importante, care vor crea condiții de dezvoltare în anii următori, pentru comunitățile noastre și, de asemenea, servicii publice de calitate mai bună în spitale, în școli, în primăriile din România", a mai spus premierul interimar Ilie Bolojan.
