De ce este pur și simplu inutil să-i spui unui adolescent că trebuie să mănânce sănătos. Explicația științifică

Explicăm imediat ce se întâmplă în mintea adolescentină - în privința mâncării. Începe Doctor de Bine.

Trei structuri din creier se dezvoltă rapid în adolescență. Cortexul prefrontal, ganglionii bazali și amigdala. Controlează reacțiile emoționale și compensarea.

Sunt fragile și determină copilul să îşi caute compensarea în alimente dulci ori grase ori sărate. Nu e vina lui. Aceste părți ale creierului vor fi stabile după 18 ani.

Chipsuri ori cartofii prăjiți. Multă grăsime. Nu avem receptori pe limbă pentru grăsime. Dar nu e nicio problemă. Această grăsime stimulează centrii plăcerii din hipotalamus, adică din creier.

Citește și

Cum putem scăpa de dependența de mâncare, dulciuri, țigări sau alcool

Un român s-a însurat cu o prințesă din Africa și a devenit Sultan. Soția lui a venit în România pentru a-l susține în cariera politică

Adolescenții au rezistență fiziologică la insulină

Ce rezultă? Și ce spunem unui adolescent care nu e poate abține?

Dr. Antonela Burlacu, medic primar endocrinolog: ”Dacă mănânci un chips nu e o problemă, dar dacă deschizi punga, mănânci chipsuri fără număr. Deci un pachet mic ciocolată, un pachet mic chipsurile, biscuiți - fie moderat, astfel încât mental să termin pachetul”.

Pachetul terminat satisface creierul! Este prima recomandare.

Rezistența la insulină este faza premergătoare a diabetului. În adolescenţă, există rezistență fiziologică la insulină.

Hormonul insulină, produs de pancreas, participă la toate procesele de creștere din organismul uman. O nouă zi începe prin creșterea glicemiei. Fenomenul este normal.

Dr. Mihai Comșa, medic specialist diabet: ”Hormonii de stres cresc glicemia, secreția lor este activă la trezire apare acel fenomen al zorilor  - glicemiile cresc foarte mult”.

Modificările din creier cer zahăr, grăsime și sare

Pancresul trebuie să muncească mai mult ca să bage zahărul în celule.

Dr. Antonela Burlacu: ”Având această rezistență mai mare, și creierul percepe mai greu zahărul și simte nevoia să mănânce”.

Nevoia de dulce, sărat ori grăsimi crește automat dacă adolescentul nu doarme. De 9 ore de somn pe noapte are nevoie.

Altfel, apar modificări în structurile fragile din creier, care cer, culmea, tot alimente bogate în zahar, grăsime și sare. Controlul va apărea după 18 ani.

Se reglează atunci neurotransmițătorii din creier. Și dispare tot atunci rezistența la insulina fiziologică. În adolescență, să le spuneți să mănânce salată și alimente integrale e pur si simplu inutil.

Articol recomandat de sport.ro

Tragerea la sorți pentru preliminariile CM 2026, simulată! Cu cine a picat România în grupa de 5