De ce este pur și simplu inutil să-i spui unui adolescent că trebuie să mănânce sănătos. Explicația științifică

×
Publicitate

Friptură sau fast food? În adolescență, creierul va alege varianta cea mai calorică. Nici nu are cum să aleagă altfel.  

Explicăm imediat ce se întâmplă în mintea adolescentină - în privința mâncării. Începe Doctor de Bine.

Trei structuri din creier se dezvoltă rapid în adolescență. Cortexul prefrontal, ganglionii bazali și amigdala. Controlează reacțiile emoționale și compensarea.

Sunt fragile și determină copilul să îşi caute compensarea în alimente dulci ori grase ori sărate. Nu e vina lui. Aceste părți ale creierului vor fi stabile după 18 ani.

Chipsuri ori cartofii prăjiți. Multă grăsime. Nu avem receptori pe limbă pentru grăsime. Dar nu e nicio problemă. Această grăsime stimulează centrii plăcerii din hipotalamus, adică din creier.

Adolescenții au rezistență fiziologică la insulină

Ce rezultă? Și ce spunem unui adolescent care nu e poate abține?

Dr. Antonela Burlacu, medic primar endocrinolog: ”Dacă mănânci un chips nu e o problemă, dar dacă deschizi punga, mănânci chipsuri fără număr. Deci un pachet mic ciocolată, un pachet mic chipsurile, biscuiți - fie moderat, astfel încât mental să termin pachetul”.

Pachetul terminat satisface creierul! Este prima recomandare.

Rezistența la insulină este faza premergătoare a diabetului. În adolescenţă, există rezistență fiziologică la insulină.

Hormonul insulină, produs de pancreas, participă la toate procesele de creștere din organismul uman. O nouă zi începe prin creșterea glicemiei. Fenomenul este normal.

Dr. Mihai Comșa, medic specialist diabet: ”Hormonii de stres cresc glicemia, secreția lor este activă la trezire apare acel fenomen al zorilor  - glicemiile cresc foarte mult”.

Modificările din creier cer zahăr, grăsime și sare

Pancresul trebuie să muncească mai mult ca să bage zahărul în celule.

Dr. Antonela Burlacu: ”Având această rezistență mai mare, și creierul percepe mai greu zahărul și simte nevoia să mănânce”.

Nevoia de dulce, sărat ori grăsimi crește automat dacă adolescentul nu doarme. De 9 ore de somn pe noapte are nevoie.

Altfel, apar modificări în structurile fragile din creier, care cer, culmea, tot alimente bogate în zahar, grăsime și sare. Controlul va apărea după 18 ani.

Se reglează atunci neurotransmițătorii din creier. Și dispare tot atunci rezistența la insulina fiziologică. În adolescență, să le spuneți să mănânce salată și alimente integrale e pur si simplu inutil.

 

Articol recomandat de sport.ro
GALERIE FOTO Diletta Leotta s-a fotografiat în cel mai strâmt costum de baie și i-a înnebunit pe fani: ”Zoom incontrolabil”
GALERIE FOTO Diletta Leotta s-a fotografiat în cel mai strâmt costum de baie și i-a înnebunit pe fani: ”Zoom incontrolabil”
Citește și...
Peste 200 de tipuri de rinovirusuri produc răcelile comune, dar nu și banale. De ce unii dintre noi răcesc mai des

Peste 200 de tipuri de așa numite rinovirusuri, virusuri care produc răcelile comune, circulă acum în jurul nostru, dar răcelile banale nu sunt, prin repetare, banale. Toate au ecou la nivelul plămânilor și predispun la și mai multe infecții.

Apărarea la porțile de intrare ale organismului uman decide dacă vom suferi o infecție sau nu. Cum putem să o ajutăm

Porțile de intrare. Apărarea la porțile de intrare ale organismului uman decide dacă vom suferi o infecție sau nu. Aceste porți de intrare pot fi ajutate activ prin alimentație.  

De ce avem nevoie de suplimente de vitamină D și când e soare. Medicii vin cu explicații

Vitamina D. Ca să fie folosită, organismul uman transformă această substanță într-un hormon activ, care se leagă de celulele imunitare de cele osoase și de celulele musculare.

Recomandări
ANAF pregătește o nouă procedură pentru veniturile nedeclarate. Contribuabilii vor fi notificați și pot fi chemați la audieri

ANAF pregătește o nouă procedură pentru persoanele care au obținut venituri anul trecut, dar nu și-au declarat contribuțiile la pensie și sănătate. 

”Izvoare de sănătate”. La Slănic Moldova, locurile la tratament se rezervă cu un an înainte, dar studiile clinice lipsesc

Începem campania: „Izvoare de sănătate”, despre una dintre puținele bogății pe care România nu le-a pierdut de tot: apele ei sărate, minerale și termale. 

Câte femei conduc, de fapt, marile companii din România. Cristina Chiriac: Numărul e neschimbat, deși legea s-a modificat

Legea care trebuia să crească reprezentarea femeilor în conducerea companiilor listate nu a făcut mari schimbări. Într-un interviu, Cristina Chiriac, președinta CONAF, explică de ce numărul femeilor din consiliile analizate a rămas exact același: 82.