Cum putem proteja bariera intestinală. Rolul mișcării, alimentației și somnului pentru un organism sănătos

×
Codul embed a fost copiat

Bariera intestinală triază permanent tot ce mâncăm ori bem, toxine, bacterii rele. Practic, selectează cu atenție tot ce vine din mediu. Putem să distrugem această barieră naturală... dacă nu ne mișcăm, și prin dezordine alimentară. Iată cum:

În timpul efortului fizic, mușchii trimit semnale către tot organismul. Se numesc miokine. Unele stimulează hormonul de creștere, altele ajută bacteriile bune din intestin să se dezvolte și să producă molecule antiinflamatorii. Acestea țin organismul sănătos. Bacteriile corecte, astfel stimulate, întăresc așa-numita barieră intestinală. Ne explică membra Academiei Române, expertul imunolog Carmen Chifiriuc.

Prof. univ. dr. Carmen Chifiriuc, Facultatea de Biologie, Universitatea din București: „Ce e bariera intestinală? Celulele sunt strâns legate una de cealaltă. Și, peste acestea, un strat de mucus întărește apărarea. Adică permite apărării să fie selectivă, așa cum trebuie să fim selectivi în tot ceea ce facem.”

Dr. Roxana Voica, medic gastroenterolog: „Mișcarea de rezistență, adică ridicări de greutăți, care să ne facă sinteză de masă musculară, nu neapărat hipertrofie musculară, ci sinteză corectă de masă musculară, ne impactează în mod direct bacteriile. Când faci contracție musculară, se descarcă substanțe care se numesc miokine. Miokinele se duc la nivel intestinal și impactează această diversitate – face ca acel mediu al bacteriilor să fie bun și să apară o diversitate mai mare a bacteriilor.”

Datorită acestor miokine, mușchii devin parte din sistemul imunitar. Cum distrugem această barieră intestinală? Prin sedentarism. Dar și dacă nu aducem fibre din hrană, adică legume, cereale integrale ori fructe. O distrugem prin stres cronic, adică stresul care durează zile în șir. Dar și dacă pierdem nopțile. Toate aceste comportamente lovesc direct bariera intestinală și fac așa-numita inflamație cronică.

Citește și
colesterol
Chipsurile și produsele de panificație cresc colesterolul rău și scad colesterolul bun. Sfatul medicilor

Hrană săracă în fructe, legume, cereale integrale. În lipsa fibrelor, bacteriile din intestin consumă mucusul intestinal și îl subțiază. Bariera intestinală nu mai e corectă. Destabilizăm bariera intestinală și prin stres cronic. Iată cum:

Prof. univ. dr. Carmen Chifiriuc, Facultatea de Biologie, Universitatea din București: „În stres, se produc hormoni de stres, care sunt imunosupresori. Prin acest efect imunosupresor e neutralizată activitatea celulelor imunitare, care previn inflamația. Atunci predomină celulele inflamatorii. Lipsa de somn, oboseala cronică, de asemenea stimulează un efect proinflamator, pentru că în timpul somnului se secretă substanțe care ajută la repararea țesuturilor. Un țesut inflamat este un țesut lezat, atunci organismul face un răspuns care ajută la repararea acestor țesuturi. Ați văzut, și când suntem bolnavi ne reparăm în somn.”

Fără somn bun, nu există reparație. Sistemul imunitar uman cere mișcare, fibre în alimentație, stres limitat și ore bune de somn. Aceste cerințe nu au fost inventate de medici, ci chiar de organismul dumneavoastră.

Articol recomandat de sport.ro
GALERIE FOTO Noul jucător de la FCSB a aterizat! Primele declarații
GALERIE FOTO Noul jucător de la FCSB a aterizat! Primele declarații
Citește și...
Chipsurile și produsele de panificație cresc colesterolul rău și scad colesterolul bun. Sfatul medicilor
Chipsurile și produsele de panificație cresc colesterolul rău și scad colesterolul bun. Sfatul medicilor

Crește colesterolul rău, scade colesterolul bun. Asta se întâmplă după ce mâncăm chipsuri, produse de patiserie ori de cofetărie produse industrial.

Kilogramele în plus cresc riscul de cancer colorectal. „Poate să aibă și 10 ani. Nu mai contează vârsta”
Kilogramele în plus cresc riscul de cancer colorectal. „Poate să aibă și 10 ani. Nu mai contează vârsta”

Kilogramele în plus cresc riscul de cancer de colon. Vorbim despre o formă de cancer, care poate fi prevenită, prin controale regulate.

Ce putem face dacă avem palpitații. „Controlează inclusiv inima și vasele de sânge”
Ce putem face dacă avem palpitații. „Controlează inclusiv inima și vasele de sânge”

Mișcarea este medicament pentru palpitații sau aritmii. Când facem efort fizic, inima bate mai repede. Însă aceste bătai rapide, dar normale, împiedica artimiile.

Recomandări
De ce nu e Nicușor Dan la Davos. Consilier: ”Mesajul este «nu umblu teleleu prin lume» când sunt lucruri importante în țară”
De ce nu e Nicușor Dan la Davos. Consilier: ”Mesajul este «nu umblu teleleu prin lume» când sunt lucruri importante în țară”

Nicușor Dan nu a mers la Forumul Economic de la Davos pentru că în România se derulează acum mai multe crize, care impun prezența sa în țară, a declarat consilierul prezidențial Marius Lazurca. Mesajul este ”nu umblu teleleu prin lume”, spune Lazurca.

O masă de aer arctic a ajuns în România și aduce temperaturi de -20 de grade Celsius. Meteorolog: „Nu va dispărea curând”
O masă de aer arctic a ajuns în România și aduce temperaturi de -20 de grade Celsius. Meteorolog: „Nu va dispărea curând”

Anul acesta, luna ianuarie își confirmă numele de gerar. Este iarnă ca la carte în România. După zile și nopți foarte reci, de luni, 19 ianuarie, toată țara intră sub un cod galben.

Tragedie în Spania. Cel puțin 39 de oameni au murit și 123 au fost răniți după ciocnirea a două trenuri de mare viteză. VIDEO
Tragedie în Spania. Cel puțin 39 de oameni au murit și 123 au fost răniți după ciocnirea a două trenuri de mare viteză. VIDEO

Un accident feroviar care a implicat duminică două trenuri de mare viteză a făcut zeci de morți în sudul Spaniei, potrivit Gărzii Civile, după o ciocnire foarte violentă care a aruncat mai multe vagoane de pe şine.