Cum contribuie sarmalele și varza murată la sănătatea sistemului imunitar
În curând, vom vedea în toate casele sarmale aburinde. Un fel echilibrat și nutritiv de mâncare. În ele, găsim acid lactic, substanță care nu se distruge prin fierbere. Este un ajutor imunitar excelent. Vedem argumentele la imunologie.
O porție aburindă de sarmale. Conține varză murată, dar și borș adăugat pentru gust. Două surse excelente de probiotice, împachetate în gust delicios.
Probioticele sunt microorganisme vii, cu structură complexă. Datorită structurii, au rol imunomodulator.
Dar varza murată ori borșul adăugat sunt fierte în acest preparat. Sau trecute prin temperatură mare la cuptor. Și așa sunt importante pentru sistemul imunitar uman.
Pentru că devin postbiotice. Ne explică expertul imunolog, Veronica Lazăr.
Veronica Lazăr, profesor universitar doctor Facultatea de Biologie: „Sunt doar inactivate prin fierbere, în schimb rămân în stare de celule neviabile și pot să manifeste efecte imunostimulatoare, postbiotice.”
Adică participă la echilibrul sistemului imunitar.
Gustul acrișor dat de borș ori de varza murată. Acest gust arată că, odată consumate sarmalele, vom ingera automat acid lactic. Nu se distruge prin fierbere.
Veronica Lazăr, profesor universitar doctor Facultatea de Biologie: „Din toate procesele fermentative realizate de specii de lactobacili, dar nu numai, rezultă acidul lactic. Produsul metabolic principal este acidul lactic, care este un antiseptic puternic. Și nu este inactivat termic, își manifestă efectul în continuare.”
Ne uităm cu atenție la fibrele din varza murată. Aceleași fibre le găsim însă în legume, fructe și cereale integrale. Fibrele alimentare ajung în colon și sunt procesate de bacterii.
Avem nevoie de 25–30 de grame de fibre zilnic. Nu putem ajunge la aceste grame doar cu o porție de sarmale sau o porție de varză murată. Dar ajungem dacă, în aceeași zi, mâncăm și două fructe ori cereale integrale, ce vă place, sau o garnitură de leguminoase: mazăre, fasole ori linte.
La nivelul colonului, fibrele procesate de bacterii produc așa-numiții acizi grași cu lanț scurt.
Organismul uman se hrănește cu glucoză, dar, în intestin, celulele numite colonocite iau 10% din energie din acești acizi grași cu lanț scurt. Butiratul este principalul.
Ne explică medicul gastroenterolog, Roxana Voica:
Roxana Voica, medic primar boli infecțioase: „Ca să facem prevenție de cancer de colon și alte boli intestinale, avem nevoie de butirat, fără de care colonocitele nu sunt hrănite corespunzător și nu își mențin starea de sănătate. Butiratul trebuie privit ca un punct care influențează direct sistemul imunitar.”
Acizii grași cu lanț scurt, produși din fibre, trec și în circulația generală.
Veronica Lazăr, profesor universitar doctor Facultatea de Biologie: „Au un efect antiinflamator la nivel sistemic, stimulează diferențierea limfocitelor T reglatoare, cu funcții supresoare, celulele care secretă interleukina 10, cu un rol antiinflamator major. Un rol foarte important în reducerea acestui nivel de inflamație sistemică.”
Trebuie redusă, pentru că, în inflamația sistemică, apar toate bolile.
Vin și sărbători culinare în curând. O porție de sarmale pe zi e suficientă pentru efectele imunitare. Prea multe porții au efectul contrar. Caloriile în exces deranjează bacteriile din intestin.
