O boală afectează 55.000 de români într-un singur an. Semnele care trebuie să ne alarmeze
Neurologul Răzvan Radu a explicat în emisiunea ”Doctor de bine”, realizată de Liliana Curea, ce înseamnă un accident vascular cerebral, adică un ”AVC”, și care sunt semnele acestuia.
În România, într-un singur an, 55.000 de oameni suferă un accident vascular cerebral ischemic, 10.000 de persoane un AVC hemoragic și 3250 o hemoragie subarahnoidiană.
Din 3.000, câţi ar avea nevoie de o procedură specială, mai puţin de 150 sunt salvaţi.
Alegeri 2024
15:07
BEC a retras materialele online ale unui candidat. Ce regulă importantă nu a respectat și care a fost reacția lui
14:21
Câți bani vor câștiga membrii secțiilor de votare la alegeriile parlamentare și prezidențiale. Sumele pe care le vor încasa
12:32
Cine poate deveni președintele României. Ce prevede Constituția
11:25
Cum și unde pot vota românii la alegerile prezidențiale. Ce trebuie să ai la tine când mergi la secția de vot
De asemenea, medicul a explicat de ce este important ca bolnavul să beneficieze de tratament în cel mult 4 ore de la declanșare.
Ce este accidentul vascular cerebral?
”Accidentul vascular cerebral este o afecțiune, o boală care apare prin mai multe mecanisme. În primul rând, trebuie să înțelegem că sunt 3 tipuri mari de accidente vascular-cerebrale și ele apar prin mecanisme diferite, dar se manifestă din punct de vedere al semnelor și simptomelor la fel, în faza inițială. Cel mai frecvent dintre ele este accidentul vascular cerebral ischemic. În momentul în care un vas de sânge din creierul nostru este înfundat de un cheag de sânge, cel mai frecvent, sau pur și simplu se închide vasul, creierul începe să sufere. Și această suferință este tradusă în limbaj colocvial, ceea ce cel mai frecvent se cunoaște ca fiind o paralizie. Acest vas poate să se rupă, totodată, să nu se înfunde, și atunci va inundat creierul cu sânge, ceea ce ar însemna un accident vascular cerebral hemoragic - al doilea mare tip de accident vascular cerebral. Al treilea tip este o patologie mai rară, apare mai frecvent și la oamenii tineri, care presupune că se rupe o bucată din vasele de sânge de la baza creierului. Și atunci produce un anevrism, o zonă mai slabă a peretelui, ceea ce noi numim o hemoragie subarahnoidiană, cumva inclusă în rândul celor care sunt accident vascular hemoragici, dar au un tratament și un specific aparte.” - a explicat medicul în emisiunea ”Doctor de bine”, difuzată exclusiv pe www.stirileprotv.ro și pe pagina de Facebook a Știrilor Pro TV.
Ce duce la înfundarea unui vas de sânge? De cele mai multe ori este vorba despre o boală mai veche sau un stil de viață nesănătos.
”În primul rând că accidentul vascular cerebral ischemic este cel mai frecvent. Vorbim de peste 85 - 90 % din accidentele vasculare cerebrale, și de asta este poate unul dintre cele mai importante. Sunt mai multe cauze care pot contribui ca un vas să se închidă. Pe de o parte poate să fie o boală veche: fumăm, avem un stil de viață în care avem hipertensiune, nu ne controlăm colesterolul, eventual și diabet. Și vasele noastre devin din ce în ce mai strâmtorate prin depunere de - se numește în termen colocvial mizerie, o denumim noi, acest aterom de care se tot vorbește, care produce arteroscleroza. Vasul se închide. În momentul în care vasul se închide poate produce un accident vascular cerebral. Sau avem o problemă la inimă. Fie am dezvoltat o aritmie cel mai frecvent, care se numește fibrilație. Avem bătăi neregulate ale pulsului, și care e frecventă mai ales la persoanele vârstnice. La un moment dat în inima noastră, pentru că ea nu mai bate regulat, ci bate neregulat, se formează trombi, cheaguri de sânge care pleacă și înfundă un vas din cap.” - mai spune neurologul Răzvan Radu.
El atrage atenția că există câțiva factori de risc, ce nu trebuiue ignorați.
”Cumva, 90 din accidentele vasculare cerebrale se consideră că ar putea fi prevenite. E un artificiu statistic, acest lucru, să previi aceste 90 % din accidente vasculare. Ceea ce se vrea a spune este că cei mai frecvenți factori de risc pentru un accident vascular cerebral, care conduc la aceste boli ale vaselor sau ale inimii sunt hipertensiunea, dislipidimia, sedentarismul, faptul că nu ne mișcăm, obezitatea, tot mai frecventă, iar acești factori cumulați, care îi dau și boală de inimă, vor crește riscul pentru a face o boală și la nivelul capului sunt inter relaționate. Așa cum arată arterele inimii, de exemplu, vor arăta și arterele carotide, dar și arterele dela picioare, nu este nicio diferență.” - a declarat neurologul în emisiunea Doctor de bine, realizată de Liliana Curea.
Care sunt semnele care arată că s-a produs un AVC ischemic?
Există câteva semne care arată producerea unui accident vascular cerebral, care ar trebui să ne alarmeze atunci când le observăm.
”Sunt multe semne, dar oamenii trebuie să le înțeleagă pe cele mai frecvente. Și o să încep cu ce nu te face să te gândești că este un accident vascular cerebral. O durere de cap nu te face să te gândești că este un accident vascular cerebral, o amețeală nespecifică, o slăbiciune nespecifică. Lucrurile astea nu te fac să te gândești că este un accident vascular cerebral. În schimb, ceea ce este foarte caracteristic, în momentul în care un om nu vorbește cu tine așa cum vorbim acum și nu mai poate vorbi dintr-o dată sau începe să vorbească de neînțeles, într-un limbaj al lui, se bâlbâie dintr-o dată, brusc, fără un motiv anume, cred că i s-a întâmplat Stelei Popescu acest lucru, mai demult, la televizor, când cineva nu mișcă o mână sau un picior. Nu mai are forță. Dintr-o dată îi cade cana din mână, îi cade mâna, nu mai reușește să o ridice sau o ridică dar nu mai poate să o țină la acest nivel și ea se duce încet încet în jos” - a mai declarat neurologul Răzvan Radu.
Anul acesta, Ministerul Sănătății a realizat un nou pas important în tratarea pacienților cu AVC prin aprobarea unei proceduri operaționale pilot privind prenotificarea în cazul pacienților cu accident vascular cerebral acut.
Procedura a foat aprobată prin Ordin al ministrului Sănătății și se va implementa la nivelul unităţilor sanitare din București care derulează AP-AVCAc.
Mai exact, conform protocolului național dedicat tratamentului intervențional al pacienților cu AVC acut, întreg lanțul operațional care are drept scop transportul cât mai rapid la cea mai apropiată unitate spitalicească aptă să efectueze o procedură de revascularizare se inițiază la preluarea apelului de urgență de către operatorii 112. Aceștia vor dirija apelul către dispeceratul Serviciilor de Ambulanță.
Pentru programul pilot , în municipiul București, dacă personalul ambulanței, la sosirea la pacient, va menține suspiciunea unui AVC, atunci se va anunța imediat, dispeceratul care va declanșa codul AVC și va contacta cel mai apropiat din cele 7 spitale capabile să ofere tratament de revascularizare inclus în AP-AVC (Spitalul Universitar de Urgență București, Spitalul Clinic de Urgență Floreasca, Spitalul Universitar de Urgență Elias, Spitalul de Urgență Militar Central, Institutul Național de Boli Cerebrovasculare, Spitalul Clinic Colentina, Spitalul Clinic Fundeni).
Spitalul are obligația ca, până la sosirea pacientului, să pregătească echipa de intervenție, astfel încât pacientul să poată benrficia de servicii medicale de specialitate într - un timp optim.
Ministerul Sănătății a derulat în perioada 2011- 2014 un program pilot, în opt spitale, și derulează din anul 2015 acțiunea prioritară AP-AVC prin care finanțează tratamentul de reperfuzie al AVC ischemic: farmacologic (alteplază) și endovascular (kit-uri de trombectomie/trombaspiratie) precum si tratamentul endovascular al hemoragiei subarahnoidiene determinate de ruptura anevrismală.
În cursul anului 2019, Ministerul Sănătății a extins AP-AVC, de la 10 centre la nivel național la 43 de centre, ceea ce a dus la o creștere semnificativă a numărului de pacienți cu AVC ischemice tratați prin metode de revascularizare la nivel național. Rata de pacienți tratați a crescut de la 0.8% în 2017 și 1.2% în 2018 la 4.11% in 2019.