Aceasta se aplică mai ales pentru imunoterapia cu alergeni (desensibilizarea), astfel încât organismul să înceapă să dezvolte un răspuns imun potrivit înainte de expunerea intensă la alergeni.

În ce constă tratamentul de desensibilizare?

Camelia Berghea, medic primar alergologie: Imunoterapia cu alergeni este singurul tip de tratament care poate modifica răspunsul imun al pacientului. Pacientul primește componente standardizate ale polenului care i-au declanșat alergia, cu scopul de a induce toleranță. Tratamentul se administrează timp de 3 până la 5 ani, în funcție de protocolul medical. Pacientul primește o formă controlată a polenului care cauzează alergia. Astfel, sistemul imun învață să reacționeze corect, prevenind simptome precum strănutul, congestia nazală, mâncărimea ochilor și dezvoltarea astmului. Evitarea completă este dificilă, mai ales în cazul polenurilor. Tratamentele simptomatice sunt utile pentru ameliorarea calității vieții, dar imunoterapia este singura care poate învăța sistemul imun să tolereze alergenii.

Cât durează tratamentul?

Camelia Berghea, medic primar alergologie: Durata minimă este de 3 ani. Este necesară pentru ca răspunsul imun să fie stabil și de durată, iar tratamentul poate fi integrat în rutina zilnică a pacientului fără dificultăți majore. Simptomele sunt ameliorate pe termen lung. Studiile clinice și experiența alergologilor arată că efectele pozitive pot persista ani de zile după terminarea tratamentului.

Alergiile: la ce vârste apar și ce factori le influențează?

Camelia Berghea, medic primar alergologie: Alergiile pot apărea la orice vârstă. Ele pot să se manifeste pentru prima dată și la adulți care nu au avut probleme în copilărie. Imunoterapia poate fi începută de la vârsta de 5 ani. Înainte de această vârstă, se aplică doar tratamente simptomatice.

Citește și
Pască sau cozonac? Cum le savurezi de Paște cu mai puține calorii și fără griji pentru siluetă

Factorii genetici contează, dar nu sunt singurii. Poluarea, microparticulele din aer, încălzirea globală și schimbările climatice cresc agresivitatea polenurilor. Alimentația mamei în sarcină și istoricul alergic al copilului pot influența riscul, însă nu există o dietă specifică recomandată pentru prevenție.

Diferențele între alergia respiratorie și cea alimentară

Camelia Berghea, medic primar alergologie: Alergia alimentară: declanșată de un aliment, manifestări imediate (urticarie, edem, dificultăți respiratorii sau șoc anafilactic) sau întârziate (manifestări digestive sau dermatite atopice). Arespiratorie: declanșată de alergeni din aer (praful de casă, mucegai,  polen, animale de companie), cu simptome zgomotoase în timpul sezonului de polen.

Intoleranța alimentară este același lucru cu alergia?

Camelia Berghea, medic primar alergologie: Nu. Intoleranța alimentară provoacă disconfort nespecific, de exemplu intoleranța la lactoză, și nu pune viața în pericol. Alergia implică un răspuns imun exagerat, posibil cu reacții severe precum anafilaxia.

Se vindecă alergiile respiratorii?

Camelia Berghea, medic primar alergologie: Imunoterapia poate modifica evoluția bolii și reduce riscul de complicații. Rinita alergică netratată poate favoriza apariția astmului. Pacienții care primesc imunoterapie au șanse mult mai mari să evite dezvoltarea unor simptome severe pe termen lung.