Implementarea Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţăs-a aflat pe agenda ședinței de guvern de joi, Ministerul Fondurilor Europe înaintând o notă în care a prezentat 14 ținte și jaloane care în cazul în care nu sunt îndeplinite ar putea face ca România să piardă miliarde din PNRR.
Dragoş Pîslaru, a declarat că, potrivit monitorizării realizate la nivelul ministerului, 65 dintre cele 179 de ţinte şi jaloane aferente cererilor de plată 5 şi 6 din PNRR se află în risc ridicat de implementare.
Guvernul a stabilit un calendar clar pentru implementarea reformelor critice din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) şi a agreat un plan de acţiune care va fi monitorizat la fiecare două săptămâni, astfel încât programul să fie finalizat până la 31 august, a declarat ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Dragoş Pîslaru.
„În şedinţa de guvern de astăzi a existat o notă de informare privind calendarul de implementare a reformelor (aferente PNRR - n.r.), ne referim aici la reformele care au o penalizare substanţială sau sunt reformele, dacă vreţi, critice, în valoare, fiecare dintre ele, estimată de peste 770 de milioane de euro. Acest demers face parte din ceea ce MIPE face în parteneriat cu ministerele de linie de câteva luni, şi anume de a ne asigura că ducem la bun sfârşit PNRR-ul pe 31 august şi pe componenta de investiţii şi pe partea de reforme. (...) Suntem într-o perioadă care, pe lângă contextul internaţional, cu criza legată de costul petrolului, Strâmtoarea Ormuz şi toate celelalte, avem o prioritate naţională de a îndeplini reformele care sunt angajamente ale României în PNRR. Şi este o responsabilitate politică-cheie ca să avem o majoritate şi o conlucrare pentru ca aceste reforme să fie duse la bun sfârşit”, a declarat Dragoş Pîslaru.
Proiectele aflate pe masa Guvernului
Guvernul a aprobat în şedinţa de joi un proiect de ordonanţă de urgenţă pentru înfiinţarea Reţelei de date privind durabilitatea agricolă.
„Prin prezentul proiect se propune abrogarea OG nr. 67/2004 privind instituirea la nivel naţional a Reţelei de Informaţii Contabile Agricole (...) Uniunea Europeană îşi propune să fie neutră din punct de vedere climatic până în 2050, iar în acest sens sectorul agricol are propriile obiective de îndeplinit. Politica agricolă comună şi Pactul verde european împreună cu strategiile sale 'Farm to Fork' ('De la fermă la consumator') şi Biodiversitate precizează clar următoarele obiective: reducerea pierderilor de nutrienţi, reducerea utilizării îngrăşămintelor şi pesticidelor, reducerea vânzărilor de antimicrobiene, creşterea agriculturii ecologice, precum şi creşterea caracteristicilor peisajului cu diversitate ridicată. (...) CE şi-a anunţat intenţia de a reorganiza reţeaua de date contabile agricole, denumită în continuare RICA, înfiinţând o reţea de date privind durabilitatea agricolă, denumită în continuare RDDA, cu scopul de a colecta date la nivel de fermă care abordează obiectivele menţionate mai sus şi alţi indicatori de durabilitate”, se arată în nota de fundamentare a proiectului.
Caracterul urgent al reglementării rezultă şi din faptul că România a primit deja de la Comisia Europeană contribuţia financiară destinată procesului de transformare a reţelei, în valoare de 12.888.705 lei (2.577.741 euro), sumă transferată în data de 17 decembrie 2024, pentru dezvoltarea infrastructurii informatice şi instituţionale necesare implementării RDDA, conform documentului.
„De asemenea, conform planului de acţiuni transmis Comisiei Europene pentru perioada 2025-2026, România trebuie să finalizeze dezvoltarea şi testarea aplicaţiei informatice RDDA, astfel încât sistemul să devină operaţional începând cu anul 2027, iar începând cu anul de raportare 2027 să fie transmise către Comisia Europeană 5100 chestionare completate integral cu date contabile, sociale şi de mediu”, se mai spune în nota de fundamentare.
Executivul a avut pe agendă o hotărâre privind cuantumul şi plata contribuţiei anuale de participare a României la Conferinţa de la Haga de Drept Internaţional Privat, pentru anul financiar 1 iulie 2025 - 30 iunie 2026.
Totodată, Guvernul va dezbate în primă lectură un memorandum privind aprobarea suplimentării numărului total de posturi ale Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă prin înfiinţarea a 600 de posturi, finanţate din Fondul Social European (FSE), ca parte a angajamentelor asumate de România în cadrul negocierilor cu Comisia Europeană, în conformitate cu prevederile articolul XVII alineat (7) din Legea nr.296/2023 privind unele măsuri fiscal-bugetare pentru asigurarea sustenabilităţii financiare a României pe termen lung.
