Pentru cererile de plată 5 și 6 sunt stabilite 179 de ținte și jaloane, dintre care 134 vizează investiții. Până în prezent, aproximativ o treime dintre acestea sunt complet realizate, o altă treime se află în curs de implementare, cu perspective favorabile, iar o treime sunt considerate cu risc ridicat de neîndeplinire, explică Dragoș Pîslaru, ministrul Fondurilor Europene.
Ministrul a explicat că există un nivel ridicat de claritate în ceea ce privește responsabilitățile și modul de implementare a proiectelor și investițiilor. În acest context, sunt programate discuții la Bruxelles pentru a debloca anumite aspecte și pentru a asigura coordonarea cu Comisia Europeană. Totodată, Guvernul pregătește o ordonanță de urgență care va reglementa modul de „închidere” a PNRR, cu scopul de a introduce mai multă predictibilitate în proces.
„Ne referim aici la reformele care au o penalizare substanţială sau sunt reformele critice, în valoare, fiecare dintre ele, estimat de peste 770 de milioane de euro. Acest demers face parte din ceea ce Ministerul Investiţiilor face în parteneriat cu ministerele de linie, de câteva luni, şi anume de a ne asigura că ducem la un sfârşit PNRR-ul până pe 31 august şi pe componenta de investiţii şi parte de investiţii”, a precizat Pîslaru.
„Ceea ce este foarte important de stabilit este că, având în vedere penalitatea potenţială pentru aceste reforme, nu există un scenariu prin care aceste reforme guvernul să nu le îndeplinească, şi, din acest punct de vedere, am avut o întâlnire care a avut loc chiar ieri, prezidată de prim-ministru Ilie Bolojan, cu toate ministerele de linie, în care s-a cerut foarte clar un calendar pentru implementare, pentru a putea să pregătim toate procedurile de avizare, inclusiv cu implicarea Parlamentului, acolo unde discutăm de proiecte de lege şi, în acest moment avem pentru toate aceste reforme un foarte clar plan de implementare”, a anunţat ministrul”, a mai adăugat Dragoş Pîslaru.
În paralel, pentru cererile de plată 3 și 4 continuă discuțiile tehnice cu Comisia Europeană, fiind necesare clarificări suplimentare înainte de aprobare. Autoritățile subliniază că este nevoie de stabilitate și mobilizare administrativă pentru a duce la bun sfârșit procesul de modernizare asumat prin PNRR.
Reforme majore, penalități de miliarde
Pe ordinea de zi a ședinței de guvern s-a aflat un document în care au fost prezentate 14 jaloane și ținte majore, fiind asociate cu penalități de peste 700 de milioane de euro în cazul neîndeplinirii, după cum a explicat ministrul. Trebuie precizat că termenul-limită pentru finalizarea întregului PNRR este august 2026.
Dintre reformele rămase, autoritățile au identificat în mod prioritar acele măsuri cu cele mai mari riscuri financiare, unde penalitățile pot ajunge între 770 și 972 de milioane de euro. În acest context, este considerată critică respectarea termenelor și a angajamentelor asumate, conform calendarelor stabilite de coordonatorii de reforme.
Pentru a preveni întârzieri care ar putea afecta calendarul general, Dragoș Pîslaru a explicat că va avea loc o monitorizare constantă a progresului. Astfel, coordonatorii de reforme vor transmite rapoarte bilunare.
Lista jaloanelor și țintelor din PNRR pentru care România ar putea pierde miliarde de euro
„După cum cunoaștem, COM a pus un accent deosebit pe îndeplinirea reformelor din plan, motiv pentru care au asociate penalități substanțiale în caz de neîndeplinire. Dintre toate reformele care au mai rămas de îndeplinit până la finalul PNRR am selectat în prezenta notă pe cele cu penalitățile cele mai mari cuprinse între 770 și 973 mil. Euro. Având în vedere contextul descris, apreciem că este critică îndeplinirea acestor reforme în termenele și în condițiile asumate în PNRR, cu respectarea calendarelor și măsurilor propuse de către coordonatorii de reforme responsabili”, se arată în documentul prezentat în ședința de Guvern.
Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor:
1. Jalonul 4 - Intrarea în vigoare a legii care introduce modificări pentru reglementarea noului mecanism economic pentru resursele de apă din România;
2. Jalonul 31 - Intrarea în vigoare a actului normativ aplicabil sectoarelor cu impact asupra biodiversității;
Penalitate de peste: 972 milioane de euro
Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației:
3. Jalonul 315 – Intrarea în vigoare a Codului amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor
Ministerul Energiei:
4. Jalon 126 – Intrarea în vigoare a modificărilor aduse cadrului legislativ și implementarea Strategiei naționale privind hidrogenul
Penalizare: peste 972 milioane de euro
5. Jalon 128 – Intrarea în vigoare a actelor legislative care introduc măsuri de decarbonizare a sectorului încălzirii și răcirii
Penalizare: peste 972 milioane de euro (până la suspendarea întregii cereri de plată)
6. Jalon 116 – Intrarea în vigoare a actelor juridice și de reglementare MEN are în vedere implementarea prevederilor prin ordine de ministru/hotărâre de guvern
Penalizare: peste 770 milioane de euro
7. Ținta 119a – Scoaterea din operare a capacității de producție a energiei electrice pe bază de cărbune/lignit
Ministerul Finanțelor:
8. Jalon 196 – Creșterea ponderii veniturilor colectate de administrația fiscală Acțiuni de întreprins și termenele aferente: MF urmează a prezenta măsurile întreprinse și modalitatea de îndeplinire.
9. Jalon 197 – Reforma structurală a ANAF și modificările legislative pentru creșterea gradului de respectare a obligațiilor fiscale
10. Jalon 198 – Îmbunătățirea funcționării administrației vamale
Ministerul Muncii, Familiei și Solidarității
11. Jalonul 420 - Intrarea în vigoare a noului cadru juridic privind remunerarea angajaților din sectorul public
Secretariatul General al Guvernului:
12. Ținta 442 - Îmbunătățirea cadrului procedural de implementare a principiilor guvernanței corporative în cadrul întreprinderilor de stat
Agenția Națională de Integritate:
13. Jalonul 431 - Actualizarea cadrului juridic de integritate pentru funcția publică
Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale:
14. Jalonul 509 - Crearea unui cadru juridic pentru utilizarea terenurilor de stat ca zone de accelerare pentru investițiile în sursele regenerabile de energie