Sebastian Vasilescu, medic specialist cardiolog: „E o problemă de tonus. Cu cât avem un tonus mai bun Și o musculatură mai dezvoltată, cu cât suntem obișnuiți cu efortul și sistemul venos, și membrele inferioare. În parte din motivul elasticității”.
În lipsa mișcării, e ușor ca sângele să stagneze în vene.
Trombocite se numesc celulele din sânge care realizează coagularea. Nici lor nu le place să stați pe scaun ore în șir sau în picioare ore în șir. Să stați înseamnă să le lăsați să facă cheaguri. Acesta e mecanismul trombozei venoase. Adică al cheagurilor de sânge din vene.
Alcoolul deshidratează. Odată ce îl consumați, crește cantitatea de urină. Crește simultan și vâscozitatea sângelui. Și fumatul deshidratează. La nivelul venelor, doi factori agresivi se pontențează reciproc. Sedentarismul este alt factor de risc major.
Dr. Florin Bloj, medic radiologie intervențională: „Tromboza înseamnă apariția unor cheaguri de sânge într-un sistem venos profund. De cele mai mutle ori la picioare. Un membru de umflă foarte mult. E clar de o tulburare circulatorie, ecografia pune repede un diagnostic”.
Tratamentul se poate face în orice sistem de urgentă. Și înseamnă medicamente anti-coagulante. Studiile arată însă că, 50% dintre pacienții, care au un episod acut, vor suferi de sindrom post-trombotic. Cheagul din vene se micșorează, dar rămâne un rest lipit de peretele venei. Prin radiologie intervențională, cheagul de sânge se dizolvă accelerat.
Dr. Florin Bloj, medic radiologie intervențională: „Se traversează vasul de sânge cu un cateter special care seamănă cu un fluier are multe găurele și se injectează un agent care dizolvă cheagul din interior”.
Fluxul de sânge revine la normal. Ulterior, devine obligatorie mișcarea zilnică. Cel puțin 5000 de pași. Atenție, pentru fiecare dintre noi mișcarea este vitală.
