"Telemeaua de Sibiu", produsă în sudul ţării sau chiar peste graniţă. Ce punem în realitate pe masă
Din vara acestui an, telemeaua de Sibiu a devenit produs protejat naţional. În decembrie nu avem telemea proaspătă, nu prea avem cum, dar ne bucurăm de cea maturată.
Realitatea este că piața este invadată de mărfuri de proastă calitate. Produse ori în sudul țării, ori chiar peste graniță, la bulgari, dar vândute cu eticheta "de Sibiu".
Laptele se transforma în brânzeturi, în mod tradiţional, prin cheag obţinut de la un miel de lapte care n-a păscut niciodată. Înseamnă, de fapt, o enzimă din stomacul ierbivorelor.
Telemeaua de Sibiu iese cremoasa la temperatură joasă. Gustul îl dă iarba din zona Sibiului.
În laborator, nasul electronic analizeza compuşii volatili dintr-un produs lactat încălzit. Analiza ne spune de unde provine iarba consumată de vaci. Deci de unde provine laptele. Şi aşa descoperim că nu toată telemeau este din Sibiu.
Telemeau de calitate superioară are minimum 50% grăsime. Calitate redusă - 40% grăsime. Mai puţină grăsime înseamnă, pentru producătorii industriali de data asta, aditivi. Acidul citric sau corectorul de aciditate, dar şi clorura de calciu, o substanţă care se pune şi în murăturile din comerţ şi, care, de asemenea, dezgheaţă drumurile iarna.
Brânzeturile maturate - telemeaua veche, spre exemplu - sunt mai bune, culmea, decât cele proaspete. Datorită culturilor lactice pe care le conţin. Şi va ajuta propriul sistem imunitar. Ne mai ajută și un alt mecanism. Brânzeturile minim procesate - cum e telemeaua- conţin proteine perfecte, uşor de recunoscut de organismul uman.
Proteinele mult prea industializate din mâncare devin un balast pentru corpul uman. Îi forţează toate sistemele biologice și în niciun caz nu ajută la reconstrucţia celulară care se petrece în fiecare lună.
Etichete: brânzeturi, lactate, sanatate, Sibiu, telemea,
.webp)
