Şniţelul, printre cele mai periculoase alimente. Întreţine foamea şi poate duce la cancer
Şi în restaurante, şi în cantină de la colţ găsim banalele şniţele, caşcavalul pane, peştele pane. Metoda de preperare este una dintre cele mai utilizate în România. Iar pe noi, să recunoaştem, ne încântă încă din copilărie.
Punem alături o porţie de piure ori o mână de cartofi prăjiţi şi o salată de varză sau castraveţi muraţi şi gata, avem un meniu la mare căutare. Ne lipseşte însă şcoală. Trebuia să ştim, până la această vârstă, că nu este tocmai în regulă ceea ce părinţii şi bunicii ne puneau pe farfurie.
Carbohidraţii, proteinele şi grăsimile se numesc macro-nutrienti. Cele trei categorii menţin viaţa umană. Combinarea lor, în acelaşi aliment, poartă numele de pane. Şniţel, caşcaval pane, peste pane şi chiar o gogoaşă înseamnă acelaşi lucru: o proteină lângă un zahăr scunfundate într-o baie de ulei, înseamnă o încărcătură calorică mare într-un aliment mic de dimensiuni. Acesta va ţine într-o stare cvasi-permanta de foame toate ziua.
Alegeri 2024
19:35
Cine ar putea deveni noul președinte al României. Aceeași persoană, două sondaje diferite
16:15
Lider PSD, răspuns pentrul Lasconi, în cazul George Simion și interdicția lui la Chișinău
20:15
Candidații la prezidențiale fac coadă la Nicușor Dan. După Kelemen Hunor, primarul se întâlnește și cu Marcel Ciolacu
20:57
Ioan Chirteş a explicat de ce liderul AUR, George Simion, are interzis în Ucraina şi Republica Moldova: "Sunt dovezi clare!"
Nu suntem adaptaţi să luăm atât de multe calorii dintr-un singur aliment! În natură, NU există echivalentul caloric al şniţelului. Care vine la pachet şi cu toxice. Ca să le eliminan, facem eforturi uriaşe.
Dr. Dan Malciolu medic primar igiena: “Nitrozaminele sunt cunoscute înainte de a mă naşte eu, apar încă momentul în care avem proteine, avem carbohidrat adică faina şi avem temepratura. Deci facem gogoşi? Avem proteina din grâu, avem faină, avem ulei. Nitrozaminele înseamnă nişte compuşi chimici care ajung în intestin, în intestnul gros stagnează ceva mai mult şi încep să determina modificiari în mucoasa intestinului şi de acolo până la dezvoltarea unui cancer de colon este un pas foarte mic.”
Dr. Antonela Burlacu, medic primar endocrinolog: “Apare acea carbonizare, sau în fine rumenire, spre exemplu amidonul din cartoful prăjit sau paneul, pesmetul prăjit duce la aclilamida, e o substanţă cancerigenă, mâncăm repetat, ne creşte riscul de cancer de colon, de sân, de stomac, de prostate.”
Acrilamida a fost descoperită abia în 2002. De atunci, datele care releva nocivitatea sa, potenţialul cancerigen, au tot fost evidenţiate. În plus, grăsimile din carne se carbonizează, în timpul prăjirii, şi descarca hidrocarburi policiclice aromate. Alte substanţe cu potenţial cancerigen. Iar dacă folosiţi acelaşi ulei, de mai multe ori, luaţi în calcul şi oxidarea acestuia. Râncezirea, în limbaj popular.
Rezultă peroxizi care sunt extrem de toxici, cu risc cancerigen şi risc toxic pe sistemul nervos central şi pe vase.
Într-un pane se găsesc peste 200 de substanţe înalt cancerigene. Ori substanţe care cauzează ateroscleroza - implicit cresc riscul de accident vascular - mai mult decât în orice alt produs.
