Senzație de tuse după efort. Este un semn care ar trebui să ne trimită la medic
În timpul efortului fizic, toate tuburile din interiorul plămânilor se măresc: să intre aer în cantitate mai mare. E bine să cauzaţi acest proces zilnic.
A început de ceva vreme şcoala. Iar pentru o categorie largă de elevi, activitatea fizică intensă - ora de sport, să zicem - presupune micșorarea acestor tuburi.
Dr. Magdalena Ciobanu, medic primar pneumolog: Toate aceste activități fizice trebuie făcute în mod obligatoriu cu o coordonare repiratorie. Efectele maxime se obţin când omul este atent la fiecare mişcare de respiraţie şi face mişcările pe anumiţi timpi ai respiraţiei.
Alegeri 2024
19:35
Cine ar putea deveni noul președinte al României. Aceeași persoană, două sondaje diferite
16:15
Lider PSD, răspuns pentrul Lasconi, în cazul George Simion și interdicția lui la Chișinău
20:15
Candidații la prezidențiale fac coadă la Nicușor Dan. După Kelemen Hunor, primarul se întâlnește și cu Marcel Ciolacu
20:57
Ioan Chirteş a explicat de ce liderul AUR, George Simion, are interzis în Ucraina şi Republica Moldova: "Sunt dovezi clare!"
Mişcare plus coordonarea respiraţiei învăţăm la orice oră de sport.
Astfel se produce o adaptare la efort. Căile aeriene se deschid în mod normal cât pot de mult: să primească oxigen.
Copilaşii cu astm - cea mai frecvent boală cronică din lumea- trăiesc în timpul efortului fizic un fenomen năucitor.
Conf. Dr Mihai Craiu, medic primar pneumolog: La pacienţii care au astm, când alergi calea aeriană se închide. Răspunsul e paradoxal şi poate fi asociat unui cârcel când faci efort muşchii se închid. Așa se întâmplă şi cu muşchii bronşici, că un cârcel, se închid.
Şi mai există un fenomen de nedorit: la astmatici se micșorează şi faţă de momentul iniţial când începe efortul există un calibru la astmatici: calea aeriană se închide în timpul efortului şi durează şi după effort. Adică după ce a terminat de alergat şi 20 de minute după aceea tot tuşeşti ceea ce e neobişnuit.
Tusea după efort este semnalul de alarmă care trebuie să determine părinţii să ceară sfat medical. Respiraţia şuierătoare este altul. Odată diagnoticat şi tratat, înainte de efort copil va primi un bronhodilatator. E permis şi dacă va deveni sportiv olimpic.
Dar în acest boală, care nu trebuie să scadă calitatea ori speranţa de viaţă, pe lângă medicaţie contează educaţia.
Un semafor virtual pentru pacienţii cu astm este ceea ce au inventat medicii români. Poate fi accesat de pe orice telefon mobil şi va spune evident când să puneţi frână şi când să continuați.
Spitalul virtual vă arată cât de bine reacţionaţi la tratament. Şi îl ajută pe medic să facă eventuale ajustări.
Conf. Dr. Mihai Craiu, medic primar pneumolog: Eu încurajez părinţii să le ofere aceeaşi viaţă cu frate sănătos sau cu copiii din clasa pentru că această este ţinta terapeutică. Dacă nu face asta înseamnă că ajutorul medicamentos sau educaţia nu e suficientă.
Spitalul virtual de astm a fost creat de Institulul pentru Sănătatea Mamei şi Copilului „Alfred Rusescu”
