Psihologia mancarii: de ce nu este bine sa "inzestram" alimentele cu sentimente sau sa credem ca ele ne ingrasa
Inzestram mancarea cu sentimente, credem ca ne vindeca, ne ingrasa sau ne slabeste. Total incorect spun expertii in nutritive, care vin si cu argumentul: doza face otrava.
Cei trei locuitori permanenti din mintea noastra au efecte dezastruoase in farfurie. Ei sunt perfectionistul, organizatorul si criticul interior. Personajele ne spun sa nu mancam seara, sa nu consumam paine, sa ne infometam si ne impun multe alte reguli. Toate vin in contradictie cu biochimia umana.
Vocea criticului ne spune permanent ca orice schimbare am face nu e suficienta. Vocea organizatorului descrie tot timpul cele mai noi inventii ale semenilor, iar perfectionistul ne impiedica sa ne bucuram de cele mai simple lucruri. Toate aceste voci exista in fiecare creier uman perfect sanatos.
Au fost "inventate" de natura ca parte a procesului de supravietuire construit pe principiul "doar din lucrurile rele putem invata". Pe cele bune le trecem rapid cu vederea. Aceasta constructie psihica se observa extrem de bine in relatia cu mancarea.
Inzestram alimentele cu valori psihologice care nu isi gasesc justificarea. Sa luam un exemplu concret:
Dr. Mihaela Bilic, medic nutritionsit: "Cu cat suntem mai perfectionisti in viata noastra, cu atit esecul e mai mare in obiceiurile alimentre. Pentru ca perfectionsitu si dorinta de contol cu orice pret nu sunt normale si organismul se razvrateste, iar cea mai simpla revolta e cea alimentara."
Fenomenul e studiat de mai bine de 30 de ani in Europa de vest, iar expertii in nutritie insista sa abordati mancarea asa cum se intampla cu mii de ani in urma - e doar o modalitate de supravietuire, nimic altceva, si sa nu o complicati cu sentimente. Alimentele in sine nu slabesc, nu ingrasa si in niciun caz nu vindeca.
Dr. Mihaela Bilic, medic nutritionsit: "Doza face otrava si daca ne ingrasam inseamna ca mancam prea mult sau prea concentrat. Ce inseamna prea concentrat? Tot felul de produse ambulate, mult mai concentrate decat o banala ciorba sau tocanita."
De aceea in loc sa cautati alimente-minune sau sa apelati la diete miraculoase, evaluati realist cantitatea zilnica de hrana. Urmariti raportul mancare gatita versus hrana ambalata.
Din pacate, cei mai multi asociaza cantitatile mici de mancare cu frustrarea, deci tot cu un sentiment. Portiile reduse sunt insa un factor care determina speranta de viata.
Prof. dr. Constantin Ionescu-Targoviste, medic primar diabet: "Cu cat mananci mai putin, cu atat traiesti mai mult si mai sanatos. Omul are nevoie de foarte putine alimente. Nenorocirea e ca alimentele sunt din ce in ce mai ieftine si consumul asta mare e impulsionat. Noi trebuie sa modificam aceste investitii si in loc sa mancam mai mult, sa ne ducem in parcuri, in concedii la munte, sa ne miscam."
Conform Institutului National de Statistica, 70% din bugetul anual al romanilor se duce, din nefericire, pe mancare.
Etichete: alimentatie, csid, foame, mancare, Psihologie, sentimente,
Dată publicare:
