Nebulizarea, tratamentul cu aerosoli, devine o modă la români. Care sunt riscurile
Nebulizarea, tratamentul cu aerosoli în infecțiile respiratorii, devine, încet, dar sigur, o modă...Și poate face, în unele cazuri, mai mult rău decât bine.
Este un semnal de alarmă pe care îl trag medicii pneumologi, revoltați că, în România, orice răceală se tratează acasă, cu medicamente administrate pe mască. În plus, cu substanțe rezervate tratamentului injectabil, după care părinții aleargă din farmacie în farmacie.
Medicamentul lichid, pus în aparat, e transformat în vapori de un compresor. Dispersia ajunge direct în plămâni și acționează rapid, mai ales când bolnavul respiră prost.
Între 8 și 12 infecții respiratorii în fiecare an fac parte din normalul copilăriei. Factorii favorizanți sunt aglomerația, poluarea, fumatul în preajma copilului, mucegaiul și umiditatea excesivă din casă. În sezonul rece și primăvară, jumătate din prezentările la camera de gardă au un tablou binecunoscut părinților: strănut, tușe, mucozități, eventual febra.
De felul cum gestionează personalul medical și părinții aceste situații depinde timpul până la vindecare.
Însă doar pacienții cu astm, bronșiolită și laringită pot fi tratați eficient cu medicamente în aerosol, în special, adrenalină și cortizon.
Sorin Claudiu Man, medic primar pediatru: ”Putem vorbi, la unii copii, de simptome astmatice. Sunt aceleași semne ca și la copiii peste 6 ani, deci acel șuierat care uneori se poate auzi cu urechea liberă. Lipsa de răspuns la terapie este datorită tehnicii incorecte de administrare a acestor medicamente pe cale inhalatorie.”
În schimb, în răceala comună, numită și guturai, unde simptomele sunt roșu-n gât și mucozitati, nebulizarea nu are niciun beneficiu.
Prof. dr. Anca Pleșca, manager spitalul Gomoiu: ”Cea mai bună practică este intervenția minimală. Nu ești un doctor bun dacă dai o rețeta față-verso! Foarte important - cel puțin pentru România - o reprezintă abilitatea familiei de a îngriji un copil cu această patologie și a sesiza momentul în care s-a agravat.”
Potrivit unui sondaj făcut de medicii de la Institutul pentru Ocrotirea Mamei și Copilului din București, 94 la sută dintre părinții care vin cu cei mici la spital au deja acasă un aparat de nebulizare. Pneumologii atrag atenția că, la fel că și tratamentul cu antibiotice, terapia cu aerosoli are și pericole ascunse. Atunci când indicațiile nu au fost date corect sau tratamentul nu a fost respectat întocmai.
Dr. Mihai Craiu, medic pneumolog: ”Dacă-mi permiteți să glumesc, o să spun că nebulizatorul tinde să înlocuiască batista. Adică nu mai suflăm mucii în batista, ci folosim un aparat de nebulizare. Este folosit în toate tipurile de infecții respiratorii, după părerea mea excesiv și categoric nu în concordanță cu recomandările ghidurilor. Nu numai că nu beneficiază, ba din contra unii copii se agravează. De ce? Pentru că la copiii care nu știu să expectoreze, secrețiile nu vor ieși pe nas, ci vor merge în jos spre plămâni.”
O altă greșeală, semnalată chiar de doctori, e faptul că doar în România sunt medici care prescriu dexametazona în aerosol. Vorbim despre o soluție exclusiv injectabilă, care nu trebuie nebulizată, pentru că poate da hipertensiune, trahicardie și chiar convulsii.
Dr. Mihai Craiu, medic pneumolog: ”Noi, la compartimentul de primiri urgențe, vedem exact eșecurile nebulizarii cu dexametazonă; unul din 10 copii care primesc nebulizare cu dezametazonă nu se simt foarte bine. De aceea cred că toată lumea ar trebui să știe că NU se nebulizeaza dexametazona din fiolă de uz injectabil.”
În fine, renunțați definitiv la automedicație! Nu inițiați sub nicio formă tratamentul pe mască, înainte de consultație... doar pentru că, în trecut, a fost eficient.
.webp)
