Alimentația perfectă care ne ajută să avem un sistem imunitar care funcționează la parametri maximi

Ultimul update: Joi 14 Iunie 2018 09:35
Data publicarii: Joi 14 Iunie 2018 08:46
Categorie: CSID

Bacteriile care constituie microflora intestinală produc imunoglobuline. Acţiune care nu înseamnă altceva decât menţinerea unui aparat digestiv perfect.

Totodată, şi sistemul imunitar funcţionează la parametri maximi. Care pot fi dereglaţi însă mult prea uşor, cu hrana unidirecţională.

În mucoasa intestinală există un sistem de apărare prin tot felul de celule care permit ca noi să nu fim expuşi sau să facem boli severe legate de tot ce ingeram”, explică Monica Schifirnet, medic primar alergolog.

Bacteriile care constituie microflora intestinală produc imunoglobuline, mai exact contribuie la menţinerea unui aparat digestiv perfect. Pe de altă parte, tubul digestiv, dar şi sistemul imunitar nu pot funcţiona fără vitaminele B, C şi D, luate din hrană. 60% din sistemul imunitar se afla în interiorul aparatului digestiv şi tocmai de aceea: ”organismul nostru ne cere din toate, atât de origine animală, cât şi vegetală, pentru a păstra un echilibru”, ne explică Monica Schifirnet, medic primar alergolog.

Relaţia dintre aparatul digetiv şi sistemul imunitar poate fi compromisă prin două comportamente alimentare diametral opuse. Pe de o parte, hrana strict vegetariană strică echilibrul. Şi, la polul opus, hrana bazată preponderent pe produse de origine animală de asemenea face pagube.

Ce va cere în primul rând sistemul imunitar? Alimente din toate grupele: şi legume, şi fructe, şi carne, şi pește, şi ouă, şi brânzeturi. În farfurie, trebuie să existe preponderent legume, alături de un produs de origine animală. Fibrele din legume se transformă astfel, spectaculos, în furnizor pentru propriul sistem imunitar.

E foarte important aportul de fibre, deci de vegetale. Sunt transformate, fermentate de către o parte a microbiotei intestinale din colon şi vor rezolva acizi graşi cu lanţ scurt’’, explică Veronica Lazăr, Facultatea de Biologie a Universității din Bucureşti.

Acizii graşi cu lanţ scurt devin surse de energie pentru celulele colonului. Dar sunt suficient de mici încât trec în circulaţia sanguină generală. Se întâmplă dacă zilnic consumaţi legume, fructe, cereale, frunze verzi.

Pe de altă parte, aceşti acizi graşi cu lanţ scurt stimulează secreţia de imunoglobulină, care va fi sintetizată şi va trece la nivelul mucoaselor”, explică Veronica Lazăr, Facultatea de Biologie a Universității din Bucureşti.

La nivel mucoaselor, această categorie de anticorpi, imunoglobulinele A, înseamnă poarta de apărare. Găsim imunoglobulina A în nas, în cavitatea orală, în mucoasa respiratorie. De fapt, în toate mucoasele organismului. Ea se lupta direct, spre exemplu, cu virusurile cu transmitere respiratorie.

CLICK AICI pentru a instala GRATUIT aplicatia Stirile ProTV pentru telefoane Android si iPhone!

Ce se întâmplă în sânge după o masă cu aport caloric ridicat
Ce se întâmplă în sânge după o masă cu aport caloric ridicat
CSID
Cum ne putem lăsa de fumat ignorând efectele adverse ale medicamentelor. Sfatul medicilor
Importanța consumului de orez pentru digestie. Recomandările medicilor
Pagubele iremediabile pe care alcoolul le face la nivelul creierului
Două cupluri tinere din 10 nu pot avea urmaşi în România. Care este principala cauză
Copiii impulsivi, cei mai predispuși la dependențe. Cum trebuie să se comporte părinții
Amalia Enache, despre relaţia cu fetiţa ei. Unde merg de fiecare dată când ies din casă
tineri care mananca junk food
De ce simt adolescenţii nevoia de mâncare nesănătoasă. Legătura cu somnul şi telefoanele