Alimentația perfectă care ne ajută să avem un sistem imunitar care funcționează la parametri maximi

Totodată, şi sistemul imunitar funcţionează la parametri maximi. Care pot fi dereglaţi însă mult prea uşor, cu hrana unidirecţională.

”În mucoasa intestinală există un sistem de apărare prin tot felul de celule care permit ca noi să nu fim expuşi sau să facem boli severe legate de tot ce ingeram”, explică Monica Schifirnet, medic primar alergolog.

Bacteriile care constituie microflora intestinală produc imunoglobuline, mai exact contribuie la menţinerea unui aparat digestiv perfect. Pe de altă parte, tubul digestiv, dar şi sistemul imunitar nu pot funcţiona fără vitaminele B, C şi D, luate din hrană. 60% din sistemul imunitar se afla în interiorul aparatului digestiv şi tocmai de aceea: ”organismul nostru ne cere din toate, atât de origine animală, cât şi vegetală, pentru a păstra un echilibru”, ne explică Monica Schifirnet, medic primar alergolog.

Relaţia dintre aparatul digetiv şi sistemul imunitar poate fi compromisă prin două comportamente alimentare diametral opuse. Pe de o parte, hrana strict vegetariană strică echilibrul. Şi, la polul opus, hrana bazată preponderent pe produse de origine animală de asemenea face pagube.

Citește și

Efectul ascuns al ţigărilor. Boala mortală despre care puţini fumători ştiu

„Al treilea război mondial a început”. Valeri Zalujnîi, ambasadorul Ucrainei în Marea Britanie și fostul comandant al armatei, declarații

Ce va cere în primul rând sistemul imunitar? Alimente din toate grupele: şi legume, şi fructe, şi carne, şi pește, şi ouă, şi brânzeturi. În farfurie, trebuie să existe preponderent legume, alături de un produs de origine animală. Fibrele din legume se transformă astfel, spectaculos, în furnizor pentru propriul sistem imunitar.

”E foarte important aportul de fibre, deci de vegetale. Sunt transformate, fermentate de către o parte a microbiotei intestinale din colon şi vor rezolva acizi graşi cu lanţ scurt’’, explică Veronica Lazăr, Facultatea de Biologie a Universității din Bucureşti.

Acizii graşi cu lanţ scurt devin surse de energie pentru celulele colonului. Dar sunt suficient de mici încât trec în circulaţia sanguină generală. Se întâmplă dacă zilnic consumaţi legume, fructe, cereale, frunze verzi.

”Pe de altă parte, aceşti acizi graşi cu lanţ scurt stimulează secreţia de imunoglobulină, care va fi sintetizată şi va trece la nivelul mucoaselor”, explică Veronica Lazăr, Facultatea de Biologie a Universității din Bucureşti.

La nivel mucoaselor, această categorie de anticorpi, imunoglobulinele A, înseamnă poarta de apărare. Găsim imunoglobulina A în nas, în cavitatea orală, în mucoasa respiratorie. De fapt, în toate mucoasele organismului. Ea se lupta direct, spre exemplu, cu virusurile cu transmitere respiratorie.

CLICK AICI pentru a instala GRATUIT aplicatia Stirile ProTV pentru telefoane Android si iPhone!

Articol recomandat de sport.ro

Tragerea la sorți pentru preliminariile CM 2026, simulată! Cu cine a picat România în grupa de 5