„Porcul somon”, printre preferințele consumatorilor. Fermierii, încurajați să-i crească
Dispăruţi o perioadă din fermele noastre, porcii din rasele românești „mangaliţa" şi „bazna" câştigă, de la an la an, tot mai mulţi adepţi.
Mai mult, ministerul Agriculturii vrea să îi încurajeze pe fermierii romani să îi crească. Dar, pentru că au o carne foarte gustoasă şi sănătoasă, preţul este mai mare, aşa că fiţi atenţi atunci când cumpăraţi să nu fiți păcăliţi.
Mai în glumă, mai în serios, fermierii au botezat porcul din rasa mangaliţa şi „uleiul de măsline pe patru picioare" sau porcul somon, deoarece carnea să conţine acizi graşi Omega 3. Tocmai de aceea, preţurile sunt mai mari. În Franţa, jambonul de mangaliţă se vine cu peste 150 de euro. La noi, costă 80-90 de lei kilogramul.
Alegeri 2024
19:35
Cine ar putea deveni noul președinte al României. Aceeași persoană, două sondaje diferite
16:15
Lider PSD, răspuns pentrul Lasconi, în cazul George Simion și interdicția lui la Chișinău
20:15
Candidații la prezidențiale fac coadă la Nicușor Dan. După Kelemen Hunor, primarul se întâlnește și cu Marcel Ciolacu
20:57
Ioan Chirteş a explicat de ce liderul AUR, George Simion, are interzis în Ucraina şi Republica Moldova: "Sunt dovezi clare!"
În unele restaurante, carnea de porc din rasele crescute industrial a fost complet înlocuită cu „porcul somon". În meniuri au apărut recent şniţelul din mangaliţă, ceafă gătită ore în şir, apoi pusă pe grătar şi învelită în foaie de varză chinezească.
Bucătar: „O gătim puţin înainte, undeva la 18 ore, foarte foarte lent. Apoi o punem pe grătar.”
Bucătarii ne dau câteva ponturi, ca să facem diferenţa între mangaliţă şi rasele industriale. În primul rând, mangalița este mai închisă la culoare.
Bucătar: „Gustul e undeva mai înspre porcul mistreţ decât cel de fermă. Are un conţinut de apă mult mai mic decât cel obișnuit. Câştigi prin faptul că nu scade foarte mult la cuptor. Porcul din fermele de volum scade foarte mult. Textura este mult mai compactă. Seamănă foarte mult cu vita. Este foarte marmurată.”
Tot o carne sănătoasă are şi porcul din rasa Bazna, crescut în special în zona Ardealului. Familia Cleja din judeţul Alba creşte câteva zeci, în libertate, pe câmp.
Nicolae Cleja, crescător de porci: „Trăiesc iarna pe afară, că după ce se recoltează mănâncă pe hotar, în libertate. Mai bine le merge în libertate. Ăştia rezistă că mănâncă verdeaţă şi au vitamine.”
Rodica Cleja, crescător de porci: „Carnea lor este foarte dulce, moale. Unsoarea e ca untul; o poţi pune pe pâine".
Porcul de bazna are botul scurt şi culoarea neagră cu brâu alb. Kilogramul în viu se vinde cu 14 lei, dubul faţă de porcul de carne.
Potrivit Agenţiei Naţionale pentru Zootehnie, în registrul genealogic sunt înregistrate ca rasă pură 457 de exemplare de mangaliţă şi doar 38 de bazna. Fermierii spun că în toată ţara există în jur de 3.000 de porci din rasa mangaliţa şi aproximativ 800 din rasa bazna.
Una dintre propunerile luate în calcul de către minister ar fi ca fermierii să primească subvenţii, iar cei care au în gospodarii între 5 şi 20 de exemplare din rasa mangaliţa sau bazna să primească purceluşi, pe care să îi crească şi să îi vândă, apoi, procesatorilor, cu 12 lei kilogramul.
