Victimele hărțuirii sexuale vor putea depune plângeri fără a-și dezvălui identitatea. Legea va fi schimbată
Victimele hărțuirii și agresiunii sexuale vor putea face sesizări și în mod anonim. Este decizia luata miercuri de guvern.
Proiectul de lege va fi trimis spre dezbatere în Parlament. Efectele deciziei nu se aplică deocamdată în cadrul comisiei de etică de la SNSPA, care face apel la posibilele victime ale sociologului Marius Pieleanu să depună plângeri. În lipsa lor, procedura de audiere a lui Pieleanu stagnează.
Potrivit proiectului de lege dacă până acum petițiile anonime erau clasate, în viitor vor fi analizate.
Marcel Ciolacu: „Principala modificare este că victimele acestor agresiuni pot depune şi sesizări anonime. Pentru ca sesizarea să poate fi examinată şi soluţionată, trebuie să conţină indicii referitoare la fapte de hărţuire pe criteriul de sex sau hărţuire morală. Venim şi cu norme ce permit universităţilor şi altor instituţii, inclusiv unităţilor de învăţământ preuniversitar, să ia măsuri de descurajare a acestui fenomen.”
La scurt timp după anunțul premierului a reacționat și Facultatea de studii politice şi administrative care a anunțat că invită toate persoanele care consideră ca profesorul Pieleanu nu a respectat normele de etică și deontologia universitară să depună sesizări la comisia de etică a SNSPA. Conducerea facultăţii promite păstrarea confidenţialităţii asupra identităţii autoarelor plângerilor dar nu a fost făcută nicio referire la sesizările anonime. Că ele să fie acceptate trebuie modificată procedura Comisiei de Etică.
Andreea Rusu, directoare executivă Centrul Filia: „Sesizările anonime contribuie, de fapt, la un mediu sigur în universitățile din România și contribuie la încurajarea victimelor să depună sesizări chiar dacă nu se simt pregătite să facă asta cu nume și prenume, iar în momentul în care ai avea mai multe sesizări cu privire la același profesor și fapte similare, cu siguranță universitatea trebuie și poate să demareze o anchetă internă prin care să verifice de fapt dacă sesizările sunt fondate.”
Odată depuse, sesizările anonime sunt analizate de persoană responsabilă din cadrul unității de învățământ sau de o comisie de soluționare a acestor cazuri
Toate aceste modificări vin în contextul în care sistemul universitar din România a fost zguduit de acuzaţiile de hărţuire și abuz sexual care îi vizează pe doi profesori ai Şcolii Natioanle de Studii politice şi administrative - Alfred Bulai şi Marius Pieleanu.
Procurorii lucrează intens în dosarul deschis pentru infracțiunea de folosirea funcției în scop sexual. Au adunat aproximativ 23 de plângeri și au audiat cu maximă discreție mai multe foste studente SNSPA , cărora oamenii legii le dau asigurări că vor beneficia de protecție. Au fost audiați și martori, inclusiv din conducerea facultății. "
Ancheta este însă în faza în rem, adică se fac cercetări cu privire la faptele sesizate de victime iar cei doi profesori vizați nu au fost încă audiați.
De protejarea victimelor criminalității din sfera hărțuirii și abuzurilor sexuale sunt preocupați și comisarii europeni care în ultimii ani au propus mai multe directive europene în acest sens.
Europarlamentarii vor ca victimele să beneficiaze de sprijin și protecție adecvate, după ce au constatat că persoanele afectate nu au acces la informații rapid, nu știu cui să ceară ajutor, nu participa la procedurile penale și nu obțin despăgubiri de la autorul infracțiunii.
În 10 ani, de când hărțuirea, a fost incriminată de codul penal, mai puțin de 500 de românce, au avut curajul să depună plângere împotriva celor care le-au vrut răul. Anul trecut, au fost doar 25.
Iar un studiu făcut la nivelul universităţilor de stat în ultimii cinci ani arata că doar 15 studente au despus sesizări în care au reclamat hărțuirea sau abuzul sexual.
