Unde s-ar afla mormântul lui Iisus Hristos. Dovezile au apărut de abia în 2022, după „decenii de lupte interne"

Anumite dovezi istorice arată că biserica a fost construită parțial pe locul mormântului lui Iisus, pe care Evanghelia după Ioan îl descrie ca fiind „o grădină".
Săpăturile au scos la iveală urme de măslini și viță de vie vechi de 2.000 de ani, ceea ce sugerează că locul a fost într-adevăr folosit pentru agricultură, arată Yahoo News, care citează Times of Israel.

„În locul unde a fost răstignit Iisus, era o grădină, iar în grădină un mormânt nou, în care nimeni nu mai fusese pus vreodată." - Ioan 19:41.

Ca artificiu literar, această descriere a locului unde a fost înmormântat Iisus Hristos este eficientă; ea oferă un contrast între locul morții lui Iisus la locul răstignirii de pe Calvar (numit și Golgota, ambele derivate din latinescul "locul craniului") și o grădină fertilă, plină de viață. De asemenea, oferă o formă ciclică ultimului capitol al narațiunii lui Hristos, care începe cu arestarea sa în grădina Ghetsimani.

Așadar, ca povestire, această singură propoziție din Evanghelia după Ioan (cea mai recent scrisă dintre cele patru evanghelii canonice, sunt de acord majoritatea cercetătorilor) are o putere substanțială datorită conciziei sale. Dar, ca înregistrare istorică a locului în care unul dintre cei mai faimoși oameni care au trăit vreodată a fost înmormântat, nu e foarte bogată în detalii.

Cu toate acestea, datorită unei noi descoperiri publicate în Times of Israel, această frază ar putea fi cheia confirmării locului în care personajul din centrul credinței creștine a fost înmormântat după celebra sa răstignire.

Locul care găzduiește acum Biserica Sfântului Mormânt este considerat în tradiția creștină ca cuprinzând atât locul răstignirii, cât și mormântul lui Iisus Hristos. Ca atare, acesta este asaltat în permanență de pelerini din întreaga planetă care îl urmează pe Hristos, hotărâți să se închine la locul unde cred că Mesia a zăcut mort timp de trei zile înainte de învierea sa în Duminica Paștelui.

Ce s-a descoperit sub podeaua Bisericii

De asemenea, după cum descrie Times of Israel, au existat "decenii de lupte interne" între cele trei comunități religioase însărcinate cu administrarea bisericii: Patriarhia Ortodoxă, Custodia Țării Sfinte și Patriarhia Armenească. Atunci când aceste grupuri au ajuns în cele din urmă la un consens, în 2019, că Biserica Sfântului Mormânt are nevoie de renovări pentru a înlocui podeaua din secolul al XIX-lea a sitului, o echipă de arhitecți italieni de la Universitatea La Sapienza a remarcat oportunitatea.

„Odată cu lucrările de renovare, comunitățile religioase au decis să permită și săpături arheologice sub podea", a precizat Francesca Romana Stasolla de la Universitatea Sapienza din Roma pentru Times of Israel. Săpăturile se află sub conducerea lui Stasolla de când au început în 2022.

„Facem cu rândul, dar echipa noastră din Ierusalim include întotdeauna 10 sau 12 persoane", a spus Stasolla, menționând în același timp că cea mai mare parte a echipei lor rămâne la Roma, primind datele pentru procesul de post-producție. Dar acestei echipe de bază i se alătură ocazional specialiști, inclusiv "geologi, arheobotaniști sau arheozoologi". Contribuțiile lor se vor dovedi importante, deoarece sub podeaua din secolul al XIX-lea se află o carieră care datează din Epoca Fierului (1200-586 î.Hr.).

În timpul lui Iisus, această carieră era un loc de înmormântare „cu mai multe morminte săpate în stâncă". Nu a fost singurul astfel de loc din Ierusalim, dar când Constantin - primul împărat al Romei care s-a convertit la creștinism - era la putere, această carieră a fost cea folosită de primii creștini ca loc de înmormântare, astfel încât împăratul a ordonat construirea primei iterații a Bisericii Sfântului Mormânt acolo (biserica va suferi numeroase atacuri de-a lungul secolelor, înainte ca forma sa actuală să fie construită de cruciați în secolul al XII-lea).

„Istoria închinării lui Iisus Hristos"

Ceea ce a descoperit echipa lui Stasolla a fost că, în perioada dintre momentul în care cariera a fost inițial exploatată în Epoca Fierului și construirea bisericii deasupra ei, zona căreia i se atribuie locul de înmormântare a fost (la un moment dat) folosită pentru agricultură, pe baza descoperirii unor măslini și viță de vie vechi de 2.000 de ani.

„Au fost ridicate ziduri joase de piatră, iar spațiul dintre ele a fost umplut cu pământ. Descoperirile arheobotanice au fost deosebit de interesante pentru noi, în lumina a ceea ce este menționat în Evanghelia după Ioan, ale cărei informații sunt considerate scrise sau colectate de cineva familiarizat cu Ierusalimul din acea vreme. Evanghelia menționează o zonă verde între Calvar și mormânt, iar noi am identificat aceste câmpuri cultivate", a remarcat Stasolla.

Francesca Stasolla a recunoscut că o analiză completă a tuturor artefactelor descoperite în timpul săpăturilor - care au inclus și monede și ceramică datând aproximativ din secolul al IV-lea - va dura ani de zile.

În ceea ce privește faptul că această descoperire a dovedit definitiv locul de înmormântare al lui Hristos, Stasolla a ales să o privească dintr-un unghi diferit. „Adevărata comoară pe care o dezvăluim este istoria oamenilor care au făcut din acest sit ceea ce este prin exprimarea credinței lor aici", a declarat ea. „Indiferent dacă cineva crede sau nu în istoricitatea Sfântului Mormânt, faptul că generații de oameni au făcut-o este obiectiv. Istoria acestui loc este istoria Ierusalimului și, cel puțin de la un moment dat, este istoria închinării lui Iisus Hristos."

Articol recomandat de sport.ro

FOTO ȘI VIDEO ”Cea mai tare reclamă a deceniului!” Messi, Ronaldo, Mbappe și Vinicius, reuniți la aceeași masă înainte de Mondial