”Să nu trăim cu impresia că un copil sub 14 ani poate comite orice faptă şi nu există consecinţe”, a scris, marţi, pe Facebook, fostul judecător Cristi Dănileţ, care a făcut o analiză a legislaţiei şi a practicii. Potrivit datelor transmise de fostul magistrat, copilul sub 14 ani care încalcă Codul penal nu poate avea dosar penal indiferent cât de gravă este fapta comisă.
”Nici nu răspund părinţii în locul lui - aceştia doar pot fi acţionaţi în judecată să plătească pentru daunele cauzate de copil”, explică Dănileț.
Potrivit acestuia, pentru fapte ilegale mai uşoare (cum ar fi lovirea sau furtul): copilul este lăsat în supravegherea familiei, cu obligaţia de a merge la şcoală, a urma un tratament, a nu frecventa anumite locuri sau este dat în plasament la o altă familie (dintre rude şi, dacă nu sunt, alteia, străină).
”Pentru fapte ilegale mai grave (cum sunt violul, tâlhăria, omorul): copilul care a împlinit 7 ani este, în mod obligatoriu, dat în plasament la un centru special, numit pompos «de orientare, supraveghere şi sprijinire a reintegrării sociale» aflat în subordinea DGASPC. Numai, ca să vezi, nu există în România centre pentru delincvenţii juvenili sub 14 ani, astfel că ei sunt găzduiţi în aceleaşi clădiri unde sunt şi victimele minore”, avertizează fostul magistrat.
Potrivit acestuia, copilul agresor şi părinţii urmează programe speciale de consiliere.
”Închipuiţi-vă: minorii care au fost bătuţi sau violaţi în propriile familii ori cei abandonaţi, care nu au părinţi sau au fost daţi afară din casă de proprii părinţi sunt luaţi de stat (DGASPC) şi duşi în centre pentru a fi protejaţi, unde se întâlnesc cu copiii sub 14 ani care au tâlhărit, violat sau, în cazul nostru, omorât”, a mai transmis Dănileț.
El explică faptul că organismul care trebuie anunţat să ia aceste măsuri este DGASPC, ce lucrează în subordinea Consiliului Judeţean.
Deciziile le ia Comisia de Protecţia Copilului (dacă părinţii sunt de acord) care funcţionează tot la nivel de judeţ sau instanţa de judecată civilă (dacă părinţii nu sunt de acord).
”Tratarea” copilul delincvent durează cât timp spun psihologii şi asistenţii social.
”În România există Autoritatea Naţională pentru Protecţia Drepturilor Copilului şi Adopţie şi există Avocatul Copilului, care este un adjunct al Avocatul Poporului - ah, nu ştiţi cine le reprezintă şi cu ce se ocupă cele două instituţii? Nu aţi pierdut mare lucru, strâng statistici şi fac revista presei când se scrie despre copii, doar atât. Este incredibil cum în aceste zile nu avem nicio reacţie de la aceste două instituţii, când este vorba de copii morţi şi copii care omoară”, a mai transmis Dănileţ.
Ce prevede Codul Penal în România
Cu o zi în urmă, acesta a subliniat că decizia luată în cazul copilului de 13 ani implicat în crima din judeţul Timiş a fost nelegală. Copilul a fost plasat sub supravegherea specială a familiei, deşi trebuia plasat obligatoriu într-un centru.
Trei minori, doi de 15 ani și unul de 13 ani, au ucis, apoi au incendiat un adolescent dintr-o localitate din Timiș, după care ar fi încercat să-i îngroape trupul într-o grădină. Băieții de 15 ani au fost arestați preventiv, însă minorul de 13 ani nu va răspunde penal, conform Codului Penal din România.
Din primele date, totul ar fi pornit de la o ceartă izbucnită în faţa casei minorului de 13 ani. Unul dintre cei doi prieteni ai băiatului l-a lovit cu un topor, în stradă, apoi l-au lovit şi ceilalţi. Când şi-au dat seama că victima a murit, l-au târât în grădină, unde au săpat o groapă în care l-au aşezat pe cel ucis.
În momentul de față, potrivit articolului 113 din Codul Penal, în România răspunderea penală este stabilită în funcție de vârstă și de existența discernământului. Copiii sub 14 ani nu pot fi trași la răspundere penală, legea presupunând în mod absolut lipsa discernământului. Minorii cu vârste între 14 și 16 ani răspund penal doar dacă se dovedește că au acționat cu discernământ, în timp ce, de la 16 ani, răspunderea penală este deplină.
Minorii sub 14 ani nu răspund penal, legea prezumând în mod absolut lipsa discernământului. Cei cu vârste între 14 și 16 ani răspund penal doar dacă se dovedește că au săvârșit fapta cu discernământ. Minorii între 16 și 18 ani răspund penal conform legii, dar beneficiază de un regim special, măsurile educative fiind, de regulă, preferate în locul pedepsei cu închisoarea.
