Ministrul mai spune că este nevoie de o strategie naţională integrată privind combaterea infracţionalităţii juvenile şi mai ales a minorilor.
”Crima comisă de minorii din Timiş ne-a şocat pe toţi. Am dispus astăzi constituirea unui grup de lucru în cadrul Ministerului de Justiţie care să analizeze oportunitatea modificării condiţiilor răspunderii penale a minorilor, inclusiv sub raportul vârstei minime prevăzută de lege”, anunţă ministrul Justiţiei.
Marinescu precizează că grupul de lucru va transmite invitaţii de conlucrare către mai multe instituţii şi organizaţii judiciare, medicale, asociaţii ale profesioniştilor şi alte componente ale societăţii civile.
”Ne propunem să găsim prin dezbatere răspunsuri profesioniste şi adecvate cât mai rapid posibil. Problematica infracţiunilor săvârşite de minori este una de mare responsabilitate socială întrucât tinerii sunt viitorul societăţii noastre. Legea trebuie să urmeze evoluţia colectivităţii şi a individului, inclusiv minor, în contextul schimbărilor sociale, economice, tehnologice şi de mentalitate. Ea trebuie însă să aibă în vedere nu doar componenta de sancţionare penală ci şi pe cea de prevenire şi de educaţie sau de identificare a unor măsuri corecţionale extrapenale”, subliniază ministrul.
Potrivit lui Radu Marinescu, ”expunerea minorilor la conţinut nociv, adeseori violent, pe reţelele sociale, accesul facil la substanţe interzise de lege, insuficienta unor măsuri de asistenţă socială şi abandonul şcolarizării sunt câteva cauze, directe sau indirecte, ale infracţionalităţii juvenile”.
”Toate acestea trebuie abordate şi combătute. Este nevoie de o strategie naţională integrată privind combaterea infracţionalităţii juvenile şi mai ales a minorilor şi este momentul sa o construim”, menţionează ministrul.
Ce prevede legea
Potrivit articolului 113 din Codul Penal, în România răspunderea penală este stabilită în funcție de vârstă și de existența discernământului. Copiii sub 14 ani nu pot fi trași la răspundere penală, legea presupunând în mod absolut lipsa discernământului. Minorii cu vârste între 14 și 16 ani răspund penal doar dacă se dovedește că au acționat cu discernământ, în timp ce, de la 16 ani, răspunderea penală este deplină.
Minorii sub 14 ani nu răspund penal, legea prezumând în mod absolut lipsa discernământului. Cei cu vârste între 14 și 16 ani răspund penal doar dacă se dovedește că au săvârșit fapta cu discernământ. Minorii între 16 și 18 ani răspund penal conform legii, dar beneficiază de un regim special, măsurile educative fiind, de regulă, preferate în locul pedepsei cu închisoarea.
Suspectul de 13 ani, evaluat psihologic
Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecția Copilului (DGASPC) Timiş a anunţat, luni, că minorul de 13 ani implicat în crima din Cenei, dar care nu răspunde penal, este supus unor ample evaluări, atât medicale cât şi psihologice, cu acordul şi cu participarea familiei.
Specialiştii precizează, însă, că aceste demersuri durează şi sunt deosebit de importante pentru a putea stabili măsuri ulterior, inclusiv includerea copilului în diferite tipuri de programe. De rezultatul evaluărilor şi de specificitatea cazului va depinde şi dacă minorul va rămâne sau nu în familie sau va fi instituţionalizat într-un centru rezidenţial.
Forţe de ordine, poliţişti de la trupele speciale de intervenţie şi jandarmi, au intervenit, duminică, în Sânmihaiu Român, localitate aflată lângă Timişoara, după ce oamenii au aflat că băiatul de 13 ani care şi-a ucis prietenul, în Cenei, locuieşte în comuna lor.
