Declaraţiile vin înaintea şedinţei de politică monetară a BCE programată pentru 30 aprilie, în contextul în care instituţia analizează impactul tensiunilor geopolitice asupra economiei.
„Războiul din Orientul Mijlociu a făcut mult mai nesigure perspectivele şi a creat riscuri ridicate la adresa inflaţiei şi riscuri negative în privinţa evoluţiei economiei”, a declarat Christine Lagarde.
Potrivit acesteia, conflictul va avea pe termen scurt un efect semnificativ asupra inflaţiei, în special prin creşterea preţurilor la energie, în timp ce impactul pe termen mediu va depinde de durata şi intensitatea crizei.
Şefa BCE a subliniat că instituţia este pregătită să intervină, dacă situaţia o va impune, însă nu se angajează dinainte la o anumită traiectorie a dobânzilor.
Datele publicate de Eurostat arată că rata anuală a inflaţiei în zona euro a urcat la 2,6% în martie, de la 1,9% în februarie, pe fondul şocului energetic. Ţinta BCE pe termen mediu rămâne de 2%.
În acest context, analiştii estimează că banca centrală ar putea majora dobânda de două ori în cursul acestui an, având în vedere că inflaţia este aşteptată să rămână peste ţintă şi în perioada următoare.
În luna precedentă, BCE a decis să menţină dobânzile nemodificate, dar a transmis că monitorizează atent riscurile generate de creşterea preţului petrolului şi de evoluţiile economice, fiind pregătită să acţioneze dacă va fi necesar.
Scenariul de bază al instituţiei indică o inflaţie de 2,6% în acest an, după aproximativ 2% anul trecut. Într-un scenariu nefavorabil, inflaţia ar putea depăşi 4% în a doua jumătate a anului 2026, revenind ulterior la ţintă, în timp ce scenariul sever indică o posibilă depăşire a pragului de 6% la începutul anului viitor, fără o revenire rapidă.
„Dacă ne aşteptăm ca rata inflaţiei să devieze semnificativ şi persistent de ţintă, răspunsul trebuie să fie corespunzător de puternic sau persistent. Altfel, riscul de-ancorării aşteptărilor inflaţioniste va deveni acut”, a avertizat recent şeful BCE.
În evaluările sale, banca centrală urmăreşte în special dacă şocul energetic se transmite în dinamica generală a inflaţiei, inclusiv prin evoluţia salariilor şi a aşteptărilor inflaţioniste.
„Dacă deviaţiile aşteptate de la ţinta noastră de inflaţie sunt mai mari şi mai persistente, necesitatea de a acţiona devine mai puternică”, a declarat Christine Lagarde.
