Anunțul a avut un impact benefic pe piețele financiare, iar prețul petrolului a scăzut instantaneu. Nicușor Dan a participat și el la summitul în care liderii politici analizau cum poate contribui fiecare țară la libertatea navigației prin strâmtoarea Ormuz. Donald Trump a transmis însă, disprețuitor, liderilor NATO că nu mai are nevoie de ajutorul lor.
Ministrul iranian de externe a anunțat vineri după-amiază că Strâmtoarea Ormuz este „complet deschisă” pentru navele comerciale pe durata armistițiului din Liban, intrat în vigoare noaptea trecută pentru cel puțin 10 zile.
Donald Trump a reacționat prompt, printr-o postare pe platforma lui Truth Social: „Iranul tocmai a anunțat că strâmtoarea este complet deschisă și pregătită pentru tranzit integral. Mulțumesc!", a scris liderul american cu majuscule, pentru a accentua mesajul.
Președintele american a precizat ulterior că blocada impusă de marina americană asupra porturilor iraniene va rămâne în vigoare până la definitivarea unui acord de pace cu Iranul.
Pe pieţele financiare efectul a fost instantaneu. Bursele au crescut brusc, iar preţul petrolului a scăzut abrupt, în doar câteva minute, cu 10 dolari pe baril.
De la începutul crizei, au fost zile în care barilul a atins chiar şi 119 dolari.
Războiul din Orientul Mijlociu a generat cea mai gravă întrerupere din istorie a aprovizionării globale cu petrol și gaze, din cauza blocării de către Iran a traficului prin strâmtoare. Strategica rută comercială gestionează aproximativ 20% din fluxurile mondiale de petrol și gaze naturale lichefiate.
Potrivit analiștilor, armistițiul dintre Israel și Hezbollah, anunțat joi seară de Donald Trump, a avut drept principal obiectiv să înlesnească un acord între Statele Unite și Iran.
Mutare inteligentă a Teheranului
Şi, subliniază comentatorii, decizia anunţată vineri de Teheran este o mutare inteligentă, care permite Iranului să demonstreze că este în măsură să controleze povestea şi, totodată, să sporească presiunea pentru ca armistiţiul să reziste.
Anunțul a venit în timp ce, la Paris, Keir Starmer și Emmanuel Macron prezidau o reuniune parţial virtuală cu zeci de lideri de pe Glob, inclusiv Nicușor Dan, cu privire la traficul prin Strâmtoarea Ormuz.
Emmanuel Macron, președintele Franței: „Cerem, cu toții, redeschiderea deplină, imediată și necondiționată, de către toate taberele implicate, a strâmtorii Ormuz. Vom consolida și accelera demersurile de planificare deja lansate în coordonare cu Regatul Unit, pentru a permite punerea în practică a unei misiuni neutre, fără nicio legatură cu părțile beligerante, pentru a însoți și securiza navele care vor tranzita prin Golful Persic.”
Keir Starmer, prim-ministrul Marii Britanii: „În mod esențial, am convenit să accelerăm planurile noastre militare. Pot confirma că, împreună cu Franța, Regatul Unit va conduce o misiune multinațională pentru a proteja libertatea de navigație de îndată ce condițiile vor permite. Aceasta va fi o misiune strict pașnică și defensivă, menită să reasigure transportul comercial maritim și să sprijine operațiunile de deminare.”
Dar Donald Trump n-a ratat ocazia sa arunce noi săgeți otrăvite în direcția aliaților din NATO: „Acum, că strâmtoarea a fost redeschisă, am primit telefoane de la state NATO ca să întrebe dacă pot ajuta cu ceva. LE-AM SPUS SĂ STEA DEOPARTE. Au fost complet inutili când era nevoie de ei, NATO s-a dovedit un Tigru de Hârtie."
Încă din martie, președintele României a anunțat că țara noastră se alătură statelor care vor să contribuie, cu specialiști în deminare, la menținerea libertății de navigație în Strâmtoarea Ormuz.
Țara noastră are mai multe nave folosite pentru deminare în Marea Neagră. Două sunt moderne, de tip vânător de mine, cumpărate de la Marea Britanie. Au un sonar performant care poate detecta minele de la distanță.
Analiștii politici sunt de părere că România trebuie să joace un rol în operațiunile europene.
Cristian Pîrvulescu, politolog: „Poate să trimită nave, specialiști în deminare, dar totul va fi în afara războiului și a confruntării. România va avea un rol de jucat, pe măsura capacităților sale. Fără riscuri majore. Nici Iranul, nici alte state nu vor putea interveni din acest punct de vedere, pentru că va fi o acțiune de asigurare a circulației navale prin strâmtoarea Ormuz, nu va fi o acțiune militară.”
O eventuală implicare a României în acțiunea defensivă din Orientul Mijlociu ar urma să fie supusă deciziei Consiliului Suprem de Apărare a Țării. Apoi ar putea fi dat și un vot în Parlament.
