UE: Serbia și Kosovo sunt în pragul „cele mai periculoase crize” din ultimul deceniu
Serbia și Kosovo se află în pragul unei crize periculoase, a declarat luni şeful diplomaţiei Uniunii Europene Josep Borrell, cerând ambelor părți să își îndeplinească obligațiile în cadrul dintre Belgrad și Pristina, facilitat de UE.
„Suntem foarte îngrijorați de situația din Balcanii de Vest”, a spus Borrell după o întâlnire a miniștrilor de externe ai UE, unde s-a discutat despre situația din regiune. Acesta a adăugat că „tensiunile inutile și contraproductive” dintre Kosovo și Serbia „ating un nivel foarte, foarte periculos” și creează o situație în care „suntem, din nefericire, la limita unei alte crize”, potrivit Euractiv.
Făcând referire la ultimele tensiuni dintre Serbia și Kosovo, Borrell spune că este cea mai gravă și mai periculoasă criză din ultimii zece ani și a spus că retragerea sârbilor din instituțiile kosovare a creat un vid.
„În acest vid, se poate întâmpla ceea ce este mai rău, așa că ambele părți trebuie să dea dovadă de mai multă flexibilitate”, a avertizat Borrell.
Situația a devenit tot mai precară în ultimele săptămâni, deoarece membrii minorităţii sârbe din Kosovo au demisionat din instituţiile kosovare, cerând executivului de la Pristina să creeze o asociaţie a municipalităţilor sârbe din Kosovo, convenită în 2013, în dialogul mediat de UE, privind instituirea unui fel de autonomie administrativă a acestei minorităţi.
Totodată ei au cerut ca premierul Kurti să revoce ultimatumul dat etnicilor sârbi din Kosovo pentru a-şi înlocui plăcuţele de înmatriculare auto emise de sârbi cu plăcuţe oficiale din Kosovo.
Serbia este împotriva acestui lucru, deoarece continuă să nu recunoască independența Kosovo.
„Ambele părți trebuie să demonstreze urgent că sunt pregătite să găsească o modalitate de a reduce aceste tensiuni. Nu este acceptabil ca nici una dintre părți să-și încalce sau să ignore obligațiile de dialog”, a spus Borrell.
„Sârbii kosovari trebuie să se întoarcă în instituții. Autoritățile din Kosovo trebuie să dea dovadă de flexibilitate în ceea ce privește plăcuțele de înmatriculare și să lucreze fără întârziere la punerea în aplicare a acordului privind Asociația Municipalităților Majoritare Sârbe”, a adăugat el.
Asociaţia municipalităţilor sârbe este pentru Belgrad punctul crucial al acordului din 2013, care a marcat începutul procesului dificil de normalizare a relaţiilor dintre Kosovo şi Serbia sub auspiciile UE, dar pe care Pristina refuză să-l respecte, conform Agerpres.
Serbia nu recunoaşte independenţa fostei sale provincii, populată de o majoritate de etnici albanezi, autoproclamată în 2008.
Acordul de la Bruxelles a deschis, de asemenea, calea pentru integrarea sârbilor din nordul Kosovo în structurile kosovare, pe care le-au abandonat acum.
Dacic a asigurat că decizia sârbilor de a se retrage din instituţiile kosovare reprezintă o decizie autonomă şi că cererea Belgradului este ca rezistenţa lor să fie paşnică.
Ca reacţie la acest demers, Pristina a acuzat Belgradul că încearcă să destabilizeze situaţia din Kosovo.
UE a avertizat că noile tensiuni pun în pericol eforturile de mediere din ultimii ani şi situaţia de securitate din regiune.
