Decizia, definitivă, vine după contestațiile formulate de avocații de la Societatea „Doseanu & Asociații”. Potrivit soluției, judecătorii au admis contestațiile formulate de 10 persoane fizice și de Asociația „Dumbrava DPG - Dumnezeu Poartă de Grijă” și au desființat mai multe ordonanțe de instituire a măsurilor asigurătorii emise de DIICOT în luna iulie. Totodată, instanța a dispus desființarea proceselor-verbale prin care fuseseră puse în aplicare sechestre asupra unor bunuri imobile aparținând contestatorilor, potrivit News.ro
Milioane de lei și euro, conturi și imobile, sub sechestru
Măsurile asigurătorii contestate vizau sume importante de bani și bunuri legate de activitatea centrelor în care erau găzduite persoane vulnerabile. Printre acestea se numărau peste 13 milioane de lei, considerați de anchetă prejudiciu, sume destinate salariilor, conturi bancare, autoturisme utilizate pentru transportul persoanelor îngrijite și imobile în care acestea locuiau.
Prin hotărârea de vineri, aceste măsuri au fost desființate. Decizia se referă însă la legalitatea și temeinicia sechestrelor și nu reprezintă o soluție asupra fondului acuzațiilor penale formulate de DIICOT.
Decizie definitivă a instanței
Instanța a dispus desființarea ordonanțelor emise la 1, 3 și 9 iulie de DIICOT - Secția de Combatere a Criminalității Organizate, precum și a actelor prin care au fost instituite sechestre asupra unor bunuri imobile.
„Societatea de avocați DOSEANU & ASOCIAȚII a obținut azi la Tribunalul Bihor RIDICAREA TUTUROR SECHESTRELOR instituite de DIICOT în dosarul Viorel Pașca”, au transmis reprezentanții casei de avocatură, subliniind că măsurile afectau inclusiv fondurile și bunurile folosite pentru îngrijirea persoanelor vulnerabile.
Printre persoanele care beneficiază de această decizie se numără Viorel Teodor Pașca, Florica Pașca, Viorel Emanuel Pașca, Daniel Sabin Pașca, Estera Anca Pașca, Abel Timotei Pașca și Ioana Viorica Pașca. Cheltuielile judiciare avansate de stat au rămas în sarcina acestuia, potrivit soluției instanței.
De unde a pornit dosarul
Dosarul DIICOT a fost deschis după o anchetă privind activitatea centrelor în care Viorel Pașca și Asociația „Dumbrava - Dumnezeu Poartă de Grijă” găzduiau persoane vulnerabile. La sfârșitul lunii iunie și începutul lunii iulie, procurorii și polițiștii au efectuat 27 de percheziții în județul Bihor, ancheta vizând suspiciuni de constituire a unui grup infracțional organizat, trafic de persoane în formă continuată și complicitate la trafic de persoane în formă continuată. Potrivit DIICOT, gruparea ar fi exploatat, în perioada 2020 - iunie 2026, sute de persoane vulnerabile pentru obținerea unor foloase materiale, anchetatorii estimând un prejudiciu de aproximativ 13,048 milioane de lei.
Magistrații Curții de Apel București au concluzionat că acuzațiile de „sclavie” formulate de procurorii DIICOT în dosarul azilelor ilegale din Bihor, deținute de Viorel Pașca, nu se susțin, se arată în motivarea făcută publică de instanță. Judecătorii au stabilit, totodată, că sumele de bani prezentate drept „profit infracțional” abia ajungeau pentru hrana zilnică a beneficiarilor.
Motivarea publicată de Curtea de Apel București demontează afirmațiile procurorilor DIICOT din dosarul azilelor ilegale din Bihor, pornind de o analiză detaliată a argumentelor financiare și logistice. Deși procurorii au vorbit despre un profit de peste 13,5 milioane de lei obținut prin exploatarea celor 409 persoane vulnerabile, instanța a realizat un calcul care a contrazis afirmațiile anchetatorilor.
„Raportând această sumă (13.556.248,85 lei - n.r.) la perioada analizată, rezultă un cuantum mediu lunar de 199.356 lei. Având în vedere numărul persoanelor identificate la percheziție și considerând, cu titlu orientativ, că acesta este numărul mediu de persoane cazate lunar în centre, rezultă o sumă de 498 lei pentru fiecare beneficiar pe lună, respectiv 16,6 lei pe zi”, se arată în motivarea instanței.
Judecătorii au stabilit că această sumă este extrem de mică, fiind insuficientă pentru a acoperi chiar și nevoile de bază, precum hrana, igiena și medicamentele.
„Chiar dacă au existat situații în care numărul pacienților a fost mai mic de 400, inclusiv în ipoteza înjumătățirii numărului persoanelor cazate, suma aferentă îngrijirii fiecărui pacient este extrem de mică”, se mai arată în documentul instanței.
Magistrații au arătat că concluziile la care au ajuns procurorii în urma descinderilor și a colectării materialului de anchetă sunt nerealiste.
