Tot mai mulți străini își caută adăpost în România. Câți refugiați au cerut azil în prima parte a acestui an
România a atins un record, anul trecut, la numărul de cereri de azil, iar primele 6 luni vin cu cifre la fel de mari.
Este alarmant că printre ei se află și copii singuri, tot mai mulți de la an la an, unii dintre ei abandonați sau trimiși la cerșit. În 2020, de pildă, au fost peste 900 de minori care au intrat în țara noastră fară părinți.
Gabriela Alexandrescu, Salvați Copiii România: "Se lipesc și ei de alte grupuri care vin în țară sau de alte persoane. Părinții, în disperarea lor, îi împing să plece. Ați văzut și voi imaginilea din Kabul și majoritatea celor care au venit în ultimul an și jumătate sunt din Afganistan și Siria. Noi încercam să creăm în aceste centre și spații speciale pentru copii".
Mădălina Apostu, pedagog social: "Copii cu răni emoțioanale au familiile departe și trezesc unde nu știu pe nimeni".
Odată ajunși în țară, refugiații sunt preluați de Inspectoratul General pentru Imigrări și cazați în centre speciale - șase la număr în toată țara. Lor li se adaugă și locuri puse la dispoziție de direcțiile sociale. Fiecare copil până în 16 ani este luat în grija de un tutore.
Florica Cherecheș, preşedinta Autorităţii Naţionale pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilităţi, Copii şi Adopţii: "I se desemnează un reprezentant legal care să îi explice ce se întâmplă cu el, care îi sunt drepturile, și să se ocupe de acest minor până la primirea statutului de refugiat".
Obținerea acestui statut poate dura și câțiva ani, mai ales în cazul copiilor singuri. Până atunci, toate cheltuielile cu cazarea, hrana și educația sunt suportate de stat.
În cazul copiilor singuri, principala problemă este că autoritățile nu reușesc să le găsească familia. Cum numărul lor este tot mai mare, autoritatiler înceracă să modifice legislația asfel încât și ei să primească beneficii sociale la fel că cetățenii români.
.webp)
