Titularizare 2022. Cum s-au descurcat candidații la examen

Posturile disponibile sunt însă puține, mai ales la materiile de bază, la care elevii susțin examene naționale. Cu toate acestea, România se confruntă cu un deficit de profesori. Corpul profesoral are o vârstă medie ridicată, multe cadre didactice vor ieși la pensie în anii următori, iar pentru tineri, meseria nu este atractivă, mai ales din punct de vedere financiar.

Alexandru are 20 de ani. Susține pentru a doua oară examenul de titularizare și țintește către un post permanent de învățător. Nu este însă convins că îl va și obține după examenul de astăzi.

Alexandru Anghel, învățător: „Subiectele au fost ușoare, dacă eram pregătit sufiecient eram sigur că le voi rezolva.”

Reporter: Ai întâmpinat probleme?

Alexandru Anghel, învățător: „O singură problemă la matematică, în rest a fost OK."

Candidat: „A venit romanul, nu mă așteptam. L-am citit pe la început și, după, am rămas cu Arghezi și nuvela, încercam să-mi amintesc personajele din „Ultima noapte de dragoste”. A fost mult stres și parcă nu mai vreau, mă duc să beau o cafea. Mie îmi place să predau elevilor, dar când vii aici și ești pus să scrii....Nu, practica e alta.”

33.000 de persoane înscrise la examenul de titularizare

Pentru a susține examenul de titularizare s-au înscris peste 33 de mii de persoane, însă la nivel național există doar cinci mii de posturi disponibile pentru angajare pe perioada nedeterminată.

Potrivit ministrului Educației, îngrijorător este faptul că sub 10% dintre aceste locuri sunt la discipline la care elevii susțin probe scrise la Evaluarea Națională și Bacalaureat.

Sorin Cîmpeanu, ministrul Educației: „Avem doar trei posturi pentru sociologie în toată țara, trei posturi filosofie, avem zero pentru psihologie. Acestea sunt deciziile școlilor, sunt deciziile consiliilor de administrație. Avem profesori care de 10-12 ani iau an de an peste nota nouă și nu au șansa titularizării."

Noua lege a educației, care ar intra în vigoare din 2023, propune scoaterea la concurs și a posturilor care sunt cu nouă sau zece ore de predare, chiar daca nu îndeplinesc minimul acceptat acum, de 18 ore.

Învățământul românesc resimte în același timp și un deficit de profesori. Potrivit unui studiu, peste 50% dintre aceștia vor ieşi la pensie în următorii 10 ani. Cei mai mulți dintre dascăli au între 40 și 60 de ani. Tinerii nu sunt tentați să înceapă o carieră în domeniu și din păcate nivelul lor de pregătire este scăzut.

Daniela Visoianu, expert în educație: „Deja avem un deficit de profesori de fizică de câțiva ani, de științe, biologie, chimie. În pandemie s-a observat un deficit major de profesori de matematică. Acum dacă termini o facultate de matematică, care e fparte grea, e puțin probabil la câte oportunități ai în alte industrii, să te faci profesor. Tinerii sunt puși în foarte puține contexte în care sunt la catedră, studenții fiind să predea, să facă un plan de lecții. Au prea puțin ghidaj, practic prea puțină școală pentru a deveni profesori."

În momentul de față salariul mediu al unui profesor debutant este de 3.800 de lei.

Articol recomandat de sport.ro

„Confruntarea Rusia-Ucraina s-a încheiat la egalitate!” Cum se consolează rușii după înfrângerea din SUA