Tânăra care a decis să nu mai producă deșeuri: nu cumpără produse ambalate, circulă cu bicicleta și se îmbracă de la SH
Zero Gunoi: un obicei răspândit în Vest începe să câștige ușor, ușor adepți și în România.
Este vorba despre oameni care și-au propus să nu mai producă deșeuri. Așa că și-au schimbat complet viața: nu cumpără nimic ambalat, ci doar vrac, se îmbracă de la second hand și folosesc produse de igienă neambalate, care nu afectează mediul.
Este însă doar o picătură într-un sistem care nu funcționează. Reciclarea în România reprezintă puțin peste 10%, față de aproape 50%, media europeană.
Alegeri 2024
19:35
Cine ar putea deveni noul președinte al României. Aceeași persoană, două sondaje diferite
16:15
Lider PSD, răspuns pentrul Lasconi, în cazul George Simion și interdicția lui la Chișinău
20:15
Candidații la prezidențiale fac coadă la Nicușor Dan. După Kelemen Hunor, primarul se întâlnește și cu Marcel Ciolacu
20:57
Ioan Chirteş a explicat de ce liderul AUR, George Simion, are interzis în Ucraina şi Republica Moldova: "Sunt dovezi clare!"
"Bidonul pentru apă, paiul reutilizabil, paharul reutilizabil. Kitul meu zero waste, încerc să-l pot cu mine permanent". Acestea sunt lucrurile din geanta Gabrielei Iordan.
Acum 10 ani a decis să nu mai producă deșeuri, iar asta i-a schimbat viața. În bucătărie nu are prosoape de hârtie. Nu cumpără produse ambalate, nici apă îmbuteliată, circulă cu bicicleta prin București, se îmbracă de la second hand, resturile de mâncare le transformă în compost, chiar dacă stă la bloc. Și-a anunțat și angajatorul că nu mai primește nimic ambalat.
Gabriela Iordan, membră a Asociației ViitorPlus: "Inclusiv în familia mea am anunțat că nu vreau să primesc produse de care nu am nevoie, cadouri. Copilul mi l-am crescut cu scutece reutilizabile".
A redus și cantitatea de alimente aruncate, ceea ce a ajutat-o să facă economii. Dacă acum pentru hrană a trei persoane are nevoie de 1.200 de lei pe lună, înainte cheltuia 3.000 de lei.
Ea cumpără doar produse vrac pe care le găsește inclusiv în marile magazine. Ce-i drept, au început să apară și magazine specializate. În afară de produse alimentare vrac, oamenii găsesc aici și produse de igienă, detergent, șampon, deodorant fără ambalaje.
Ana Maria Răducanu, antreprenor: "Avem diferite tipuri de pastă de dinți în diferite forme. Pastă de dinți obișnuită, pudră, tabletă, toate care să nu-ți permită să arunci gunoi. Unele sunt produse în București".
Aceste magazine sunt într-o asociație și încearcă să promoveze un mod de viață fără gunoaie într-o comunitate care în București adună câteva sute de membri. Sunt foarte puțini, mai ales că bucureștenii nu colectează selectiv.
Un bucureșțean produce anual o jumătate de tonă de deșeuri. Într-un an, întreg orașul produce mai bine de un milion de tone de gunoaie, conform unei statistici de la primărie. În acest moment, toate deșeurile ajung la o sigură groapă, în Vidra, care se va umple în cel mult doi ani.
Voluntarii Let's Do It România și Iohannis au strâns gunoaie
Și, din păcate, nu doar gropile sunt pline, ci și câmpurile din jurul Capitalei. De pildă, o plajă naturală de lângă localitatea Dărăști, pe malul răului Argeș. Astăzi, mai mulți voluntari de la Let's Do It România au strâns deșeurile, ajutati și de președintele Klaus Iohannis.
"Trebuie să acceptăm cu toții că marginea drumului nu e groapă de gunoi, albia râului nu e groapă de gunoi. Nu există viață sănătoasă fără un mediu sănătos. De aceea, trebuie să ne implicăm. Și nu, nu este suficient să ne enervăm dacă vedem o grămadă de gunoaie lăsate de cineva care atât a înțeles. Trebuie să facem ceva”, a declarat președintele.
Primarii pot primi bani pentru managementul deșeurilor prin Planul Național de Redresare și Reziliență în care sunt prevăzute 2,3 miliarde de euro pentru mediu.
