Tablourile lui stau lângă Picasso sau Matisse. Artistul român care și-a trasat viața în desene

Ultimul update: Vineri 26 Ianuarie 2018 17:50
Data publicarii: Duminica 17 Decembrie 2017 18:47
Categorie: Romania, te iubesc!

Reușește prin câteva linii să spună povestea folclorului românesc. 

Acesta a fost argumentul care a convins specialistul celei mai mari case de licitații din lume, Christie's, să așeze într-o expoziție la Londra o lucrare a pictorului român Sorin Ilfoveanu lângă Pablo Picasso și Henri Matisse.

Pentru cunoscători, alegerea nu este o surpriză. Mai degrabă este o confirmare că noi, cu toții, ne petrecem viețile lângă artiști uriași fără să îi prețuim.

Dar și că piața de artă din România nu reușește să-și ridice contemporanii la adevărată valoare. Până când piața internațională ii vede...

Într-o țară cu o ramă prea mică pentru marile sale talente, pictorul Sorin Ilfoveanu, unul din cei mai mari artiști contemporani, scrie istorie. Timp de o lună a fost expus la Londra, la celebra Christie's - cea mai casă de licitațîi din lume - alături de nume mari ale picturii universale.

Cristian Albu, senior specialist la Christie's: ”M-am îndrăgostit de simplicitatea și curățenia liniei d-lui Ilfoveanu. A fost o decizie imediată când am văzut desenul lui și am văzut desenul lui Matisse și Picasso le-am pus împreună și am făcut o poveste”

Curatorul expoziției "despre linie", care vorbește despre puterea liniei în artă secolelor 20 și 21, este un român, Cristian Albu, director și specialist senior al Departamentului de Artă Contemporană din cadrul celebrei case de licitații.

Tablourile lui Ilfoveanu au o familiaritate aparte, pentru că regăsești în ele simboluri din tradiția populară și pictura bisericească. Sunt siluetele icoanelor bizantine sau animalele care însoțesc omul.

Criticul de artă Aurelia Mocanu, care studiază de mai bine de 15 ani opera lui Ilfoveanu, crede însă că acesta este un moment de cotitură în viața artistului: ”Este în cărți, numele va circula, așa s-a întâmplat și cu Geta Brătescu la peste 85 de ani.”

Vestea că a fost expus la Christie's, în Londra, a ținut prima pagină pe agenda discuțiilor iubitorilor de artă și a galeriilor.

Pentru orice artist, o astfel de expunere este nu doar o recunoaștere, ci și deschiderea către iubitorii de artă din întreagă lume. Ilfoveanu își privește, însă, succesul cu modestie și moderație.

Nu m-am gândit nicicum că se va întâmplă ceva. Poate o așteptare ar fi să crească cota valorică, dar nu cred, nu cred. Să vedem ce se întâmplă. Dar e un lucru important să fii în companie lângă Matisse, Picasso și ceilalți, Mondiran, o serie de mari artiști ai secoului XX în această expoziție care pleacă pe o linie.”

Deși există talente uriașe în România, piața de artă nu reflectă valoarea lor.

Sorin Ilfoveanu: ”De ce credeți că artiștii români nu au ieșit afară? Mulți sunt plecați și și-au făcut un nume. Singura excepție este Ghenie, care a fost preluat de galeria Plambe din Cluj. Trăind afară a fost preluat de un manager de artă și a reușit să îl impună. În rest, noi nu avem manageri de artă, nu avem negustori de artă care să poată să scoată să vândă un artist un român în afară la cota care ar trebui să o aibă.

Sorin Ilfoveanu s-a născut în urmă cu 71 de ani la Câmpulung. Rămas fără mama de la vârsta de trei ani și cu un tată nu foarte prezent, Ilfovenu avea să fie crescut de bunica paternă.

Tot bunica a fost cea care i-a cultivatul talentul la desen. L-a dus la pictorul Iancu Pacea, care, după ce i-a văzut lucrările, l-a încurajat să meargă la București, la facultate. Tatăl, ofițer de cavalerie, n-a avut nici o obiecție, dar nici nu l-a încurajat. Așa că, într-un fel, Ilfovenu și-a desenat singur destinul.

La facultate a intrat la clasa maestrului Corneliu Baba.

”Ce amprenta a lăsată Baba? A fost unul din marii profesori, care nu te învață cum să pictezi, ci ce e pictura. Te ajută să înțelegi ce înseamnă să fii un artist. În afară de faptul că niciodată nu a venit și mi-a spus așa trebuie să faci, așa e bine să faci". Am învățat și eu, și ceilalți colegi ai mei, Câlția, Dumitrescu, noi am fost o clasa în care am fost colegi în același an”.

Nu vorbește despre el. Lasă pe alții sau își expune lucrările care spun totul despre personalitatea lui.

După Revoluție, studenții l-au chemat să fie profesor la Universitatea de Artă din București, unde a ajuns să fie rector și a avut față de studenți aceeași deschidere ca maestrul său.

Până în '90 eu nu am avut serviciu, când m-au chemat studenții. După 90, studenții au schimbat aproape toți profesorii … era o emulație. Și am fost chemat de studenți. ”

Aurelia Mocanu, critic de artă: ”Este indubitabil că starea de boierie și ambientul de stil calm vine la Corneliu Baba care i-a învățat pe toți.”

Pe boierul Ilfoveanu aveam să-l descoperim în casa de la Radesti, între Pitești și Câmpulung, pe care a cumpărat-o în 1985.

Se mutase cu familia la București după moartea bunicii, dar a simțit nevoia unei întoarceri acasă. Era deja un artist prezent în colecțiile iubitorilor de artă și în bienale.

Casa de Radești a devenit atelierul de vară pentru toți membrii familiei, la rândul lor artiști cunoscuți.

A dăruit oamenilor din sat nu doar un loc de odihnă, ci și acces liber la arta lui. La fel a făcut și la Pitești, unde a vrut să lase un patrimoniu cultural orașului în care a crescut. Cu ajutorul prietenului din copilărie, Gheorghe Badea, a transformat fostele băi comunale într-un spațiu multicultural cu sală de concerte, atelier de desen pentru copii, librărie și spațiu - unde tineri studenți își expun lucrările pe care le studiază cu interes.

La etajele superioare expun lucrări toți membri familiei. Pe lângă lucrările maestrului, găsim aici fotografiile lui Nicu Ilfoveanu, lucrările Anei Ruxandra sau sculpturile lui Adrian care vorbește despre Rădești, un cătun aflat la doar câțiva km de casă, ascuns după dealuri cu case puține și oameni și mai puțini, ca sursă de energie și inspirație.

Peisajele de la Pițigaia și Rădești sunt de fapt România unui artist care n-a simțit niciodată să plece în alte țări, unde operele lui ar fi fost altfel valorizate.

Înconjurat de pânze și culori, Sorin Ilfoveanu își privește viața trasate în liniile simple din tablourile sale. N-are regrete. Și de-ar fi să o ia de la început ar desena-o la fel.

E poveste, descoperire de sine, dialoguri, întrebări, simblouri și ruperi de ritm pe care le înțeleg doar cei cărora arta li se dezvăluie.

”Dragoste” și artă. A trăit cu 5 lei pe zi, până când i-a venit o idee care l-a făcut faimos
”Dragoste” și artă. A trăit cu 5 lei pe zi, până când i-a venit o idee care l-a făcut faimos
Batranica Maria
Povestea bunicii Maria, pusă pe drumuri din cauză că n-are medic în sat: „Am cârmi, da’ n-avem unde”
Imaginea sistemului medical rural. Cabinetul unde rămâi blocat dacă nu știi ce să faci
România, te iubesc: ”Cine ne mai face bine?”. Emisiunea integrală din 18 noiembrie 2018
Localitatea în care oamenii speră că nu se vor îmbolnăvi în ziua de luni
Legea care îi oprește pe medicii de familie să îi trateze pe bolnavii de la țară
Medicii români explică de ce au plecat din țară pentru a se muta în satele din Franța
localnici
Satele care au rămas fără medici de familie. ”Până ajungem la oraș, murim”