SRI înființează o unitate specială dedicată luptei anticorupție. Nicuşor Dan: Nu repetăm greșelile din trecut
Preşedintele Nicuşor Dan a declarat miercuri că va exista în Serviciul Român de Informaţii (SRI) o unitate care se va ocupa de cazurile de corupţie.
Şeful statului a prezentat, anterior, în Parlament, Strategia Naţională de Apărare, unde este menţionat fenomenul corupţiei ca vulnerabilitate a statului.
„Strategia are multe capitole, bineînţeles, dacă vorbim de sabotaj, de acte de culegere de informaţii, toate astea, serviciile vor avea aceleaşi atribuţii pe care le-au avut până acum. Noutatea este expres în zona de corupţiei (...). SRI-ul este un serviciu de informaţii care are o împărţire pe departamente (...). Unele se ocupă de contraspionaj, altele de sabotaj, de crimă organizată, de fel de fel de lucruri. Prin faptul că am pus în strategie foarte explicit capitolul corupţie, vom avea o unitate sau o secţiune din cadrul SRI-ului care se va ocupa de corupţie şi singura sa sarcină va fi să culeagă informaţii despre fenomenul de corupţie”, a explicat preşedintele.
El a spus că implicarea serviciilor în cercetarea corupţiei nu va duce la o situaţie precum cea anterioară.
„Trebuie să spunem foarte clar ce s-a întâmplat atunci. S-a întâmplat că Serviciul s-a dus şi în zona de cercetare penală şi s-a dus şi în zona de judecată, din păcate. Legea de atunci, din acea perioadă, nu spunea nici că Serviciul trebuie să se implice în cercetarea penală, nici că trebuie să se implice în judecată. Întrebarea este care sunt mecanismele statului de drept care să prevină această implicare. Nu poate să fie decât, pe de o parte, controlul civil al activităţii, inclusiv al preşedintelui, şi pe de altă parte, instanţele de judecată. Vă garantez că nu ne întoarcem (la situaţia din trecut - n.r.)”, a afirmat Dan.
Corupția, în strategia națională de apărare
Strategia Națională de Apărare subliniază că responsabilitatea serviciilor de informații în materie de corupție este legată de identificarea și semnalarea riscurilor care pot genera vulnerabilități la adresa securității naționale, nu de instrumentarea cazurilor penale. Rolul lor rămâne unul de avertizare timpurie, analiză și sprijin informativ, iar aplicarea legii aparține în continuare structurilor judiciare.
„„Corupţia vulnerabilizează în mod profund statul de drept şi afectează eficacitatea instituţiilor și bunăstarea cetăţeanului, sporind inclusiv criminalitatea economică, cu efecte directe asupra economiei naţionale, competiţiei loiale şi libertăţii economice, respectiv asupra atingerii obiectivelor de dezvoltare socio-economică ale statului român”, se arată în document.
„Lupta împotriva corupţiei. Limitarea drastică a fenomenului corupţiei prin coordonarea eforturilor instituţiilor, inclusiv a serviciilor de informaţii, strict în limitele competenţelor legale, inclusiv prin utilizarea noilor tehnologii, în special a instrumentelor oferite de inteligenţa artificială”, mai arată documentul în ceea ce privește serviciile secrete și lupta împotriva corupției.
În logica amenințărilor hibride, Strategia subliniază că actorii ostili – în special Rusia – pot exploata corupția, slăbiciunile administrative și instituțiile vulnerabile pentru a influența politicile publice, a compromite funcționarea statului sau a crea dependențe economice și decizionale. De aceea, serviciile secrete trebuie să monitorizeze aceste riscuri și să semnaleze tentativele de infiltrare, capturare instituțională sau corupere a actorilor-cheie.
