Sfinții Constantin și Elena, sărbătoriți pe 21 mai. De ce e bine să ai bujori în casă astăzi
Sfinții Constantin și Elena sunt sărbătoriți în fiecare an pe 21 mai. Peste 1,8 milioane de români cu nume Constantin, Elena, Ileana sau alte variante își sărbătoresc onomastica în această zi.
Sfinții Împărați Constantin și Elena sunt sărbătoriți anual pe 21 mai, atât de creștinii ortodocși, cât și de catolici. Este o sărbătoare importantă, marcată cu cruce roșie în calendarul ortodox.
Sfinții Constantin și Elena, celebrați pe 21 mai 2024
Gaius Flavius Valerius Aurelius Constantinus, cunoscut drept Constantin I sau Constantin cel Mare, și venerabilă mamă a sa, Flavia Iulia Helena, sunt figuri proeminente în istoria creștinismului.
Constantin cel Mare, născut în anul 274, a condus Imperiul Roman între anii 306-337. După ce a obținut victorii decisive asupra împăraților Maxentiu și Liciniu, el a devenit unicul conducător al vastului imperiu. Conform unei legende renumite, în toamna anului 312, în timpul luptelor cu Maxentiu, Constantin a avut o viziune celestă impresionantă, în care a zărit o cruce strălucitoare însoțită de inscripția "in hoc signo vinces" (traducere: "prin acest semn vei birui"). În noaptea următoare, Iisus Hristos însuși i-a apărut în vis, cerându-i să aplice semnul crucii pe steagurile soldaților săi pentru a le oferi protecție în timpul bătăliei iminente, conform Crestinortodox.ro.
După moartea sa în 337, Constantin cel Mare a rămas întipărit în memoria ortodocșilor ca unul dintre liderii romani care au sprijinit răspândirea creștinismului în acea perioadă și, mai presus de toate, ca primul care a legalizat această religie în cadrul Imperiului Roman.
Mama sa, Flavia Iulia Helena, s-a născut în anul 248. La vârsta fragedă de 16 ani, s-a căsătorit cu generalul roman Constantiu Chlorus, iar în 272 l-a adus pe lume pe Constantin, în localitatea Naissus (în prezent, Serbia). Soția generalului Constantius Chlorus era recunoscută ca o femeie evlavioasă, care respecta cu strictețe practicile bisericești.
De asemenea, după ce fiul său a devenit împărat, Elena a introdus conceptul revoluționar de pelerinaj în Palestina și, conform tradiției creștine, ea a descoperit Sfânta Cruce pe care a fost răstignit Iisus Hristos, precum și moaștele celor trei magi. Tradiția relatează că împărăteasa Elena a fost martora unui eveniment miraculos: când oamenii au atins un mort cu ultima dintre cele trei cruci, acesta a înviat, confirmând astfel că aceasta era crucea pe care Mântuitorul a fost răstignit.
Arhimandritul Ilie Cleopa a remarcat că prin acțiunile lui Constantin și Elena, Dumnezeu a adus libertate religioasă în lume, a slăbit influența păgânismului și idolatriei și a întărit Biserica și credința creștină pe pământ.
Tradiții românești de Sf. Constantin si Elena
Și pentru această mare sărbătoare românii respectă o serie de tradiții și obiceiuri. În această zi, oamenii nu lucrează pământul și nu taie iarba. Se crede că păsările învață puii să zboare în această perioadă, de aceea sărbătoarea mai este numită și "Constantinul Puilor" sau "Constantin Graur".
Conform tradițiilor, dacă oamenii nu lucrează ogoarele de Sfinții Constantin și Elena, semințele sunt protejate de păsări.
Femeile dau cu tămâie și stropesc cu agheasmă prin case, pentru a alunga duhurile rele. Această sărbătoare este legată de bujori, florile care înfloresc în această perioadă. Se spune că e bine ca un membru al familiei să ducă la biserică în această zi trei bujori îmbobociți, flori de tămâiță, pâine făcută în casă și dulciuri. Pentru a îndepărta duhurile rele, țăranii aprind un foc și stau în jurul lui. Prin acest foc trec și oile, pentru a fi ferite de rele cât timp vor fi la stână.
Ce nu este bine să faci de Sf. Constantin și Elena
Pe 21 mai, când sunt sărbătoriți Sfinții Constantin și Elena, oamenii au multe obiceiuri și credințe legate de venirea verii:
Mulți fermieri nu lucrează pământul în această zi, pentru a nu strica holdele cu păsările. În unele regiuni, aceasta este ultima zi în care se mai poate semăna porumb, ovăz și mei, pentru că se crede că tot ce se seamănă după această zi se va usca.
Cei care lucrează la vie nu muncesc de Sfinții Constantin și Elena, de frică să nu le strice graurii strugurii.
În această zi, ciobanii decid cine va fi baciul, unde vor duce oile la păscut și cine le va păzi.
Femeile dau cu tămâie și stropesc cu agheasmă prin case, pentru a alunga duhurile rele.
Zi onomastică de Sf. Constantin și Elena
Potrivit unui raport oficial, numele Constantin sau derivatele sale sunt purtate de 651.262 de bărbați în România. De asemenea, numele Elena sau formele derivate sunt purtate de 1.134.390 de femei.
Numele Constantin provine din cuvântul grecesc Konstantinos sau din latinescul Constantinus, ambele fiind derivate din cuvântul "constans" care înseamnă constant, stabil, neschimbător. Numele Elena are origine greacă și semnifică "rază de soare".
Persoanele care își sărbătoresc onomastica pe 21 mai 2024 poartă următoarele nume:
Pentru bărbați - Constantin, Costea, Costel, Costache, Costin, Codin, Constantiu, Costandin, Dinu, Tinu, Costel, Costelica, Costică, Costaș, Tica, Ticu, Titi(șor), Titel(us), Dinicu, Dinică, Tinuț, Tinel.
Pentru femei - Constanța, Constantina, Dina, Elena, Ilinca, Ileana, Ilenuța, Ilenuș(a), Ilinuța, Leana, Lenuța, Lenuș(a), Leanca, Lena, Leni, Lina.
Etichete: sarbatori, sfintii constantin si elena, tradiții,
