Tensiune și măsuri încălcate la pelerinajul de Sf. Parascheva. Racla a fost mutată din nou în Catedrala din Iași
UPDATE Racla Sfintei Parascheva a fost mutată din nou, miercuri seară, în Catedrala din Iași, deși Mitropolia anunțase că moaștele rămân mai multe zile, în curte, spre închinare.
Decizia vine după ce, miercuri, rugăciunile s-au amestecat cu țipetele, iar cei din alte localități, pentru că nu aveau voie la raclă, au forțat cordonul de jandarmi.
În ziua cu 4.016 îmbolnăviri, un număr record, mulți n-au purtat masca, iar racla nu a fost delimitată, așa cum au cerut autoritățile.
Gruparea Mobilă de Jandarmi Bacău, cea care se ocupă de legitimarea pelerinilor, a precizat la finalul zilei că i-au lăsat pe toți să intre pentru a fi evitate și alte conflicte.
Din 8 octombrie și până miercuri seară, peste 26.000 de oameni s-au rugat la moaștele Sfintei Parascheva.
Hramul Sfintei Parascheva a transformat miercuri Iaşiul într-o scenă plină de contraste. Măsurile sanitare speciale, impuse de autorităţi din cauza pandemiei, au fost respectate şi încălcate, deopotrivă.
Pentru slujba specială de dimineaţă a fost delimitat un spaţiu clar, în care au intrat doar 500 de ieşeni, cu măşti, aşezaţi pe scaune, cu distanţa între ei. În schimb, racla cu sfintele moaşte, scoasă în zori din biserică, nu a fost delimitată, astfel încât pelerinii să nu o poată atinge, aşa cum impuneau restricţiile. Iar o parte dintre credincioşi au forţat intrarea în curtea Mitropoliei.
Momentele tensionate au apărut mai ales în partea a doua a slujbei de dimineaţă şi la finalul ceremoniei religioase.
În fata scenei, un grup de pelerini a încercat să forţeze intrarea în curtea Mitropoliie. Au fost opriţi de jandarmi.
Jandarmii au alergat între mai multe zone tensionate. La rândul pelerinilor către racla şi la porţile mitropoliei au venit sute de oameni din ţară. Inevitabil, situaţia a degenerat.
Tensiunile au apărut inclusiv între credincioşi şi preoţi. Întâi, atunci când mitropolitul Teofan al Moldovei şi Bucovinei a anunţat de pe scenă ca nu îi poate împărtăşi, din cauza restricţiilor.
Alte conflicte au izbucnit la rândul din fața raclei.
La slujba de dimineaţă au venit peste 2.000 de oameni. 500 de ieşeni, pe scaune, cu măşti, în spaţiul anume delimitat. Restul, dincolo de gradene, fără măsuri de protecţie. Deocamdată, peste 10.000 de oameni au trecut pe la raclă să se închine Sfintei Parascheva. Afară, pelerinii au putut atinge racla, la fel ca în alţi ani.
Deși a fost îmbulzeală, unii credincioși au refuzat să poarte masca de protecție. Printre ei s-a aflat și naistul Nicolae Voiculeț, care a spus că nu o poartă pentru că nu vrea.
În cuvântarea sa, Mitropolitul Teofan s-a referit inclusiv la Donald Trump: „În fața epidemiei îngrijirea medicală e absolut necesară, dar aşa cum spunea Trump și locurile de închinare sunt esențiale, ce e cu neputință la oameni e cu putință la Dumnezeu.”
Reprezentanţii Mitropoliei spun va racla cu moaştele sfinte va fi ţinută în afara bisericii şi în zilele următoare.
Sfânta Cuvioasă Parascheva. Tradiții și obiceiuri
Născută în Epivat, Tracia răsăriteană, nu departe de Constantinopol, într-o familie de neam bun şi cu credinţă în Dumnezeu, Sfânta Parascheva a primit o creştere aleasă şi educaţie religioasă.
Foarte tânără fiind, a intrat într-o mănăstire închinată Maicii Domnului din oraşul Ieracleea Pontului. Petrecând cinci ani în acea mănăstire, s-a dus apoi să viziteze Mormântul Domnului, din Ierusalim, unde a rămas până la vârsta de 25 de ani, într-o mică aşezare de călugăriţe pustnice de pe Valea Iordanului.
Nevoinţele Sfintei Parascheva erau multe şi grele: "ca băutură întrebuinţa apa de izvor - şi de aceasta foarte puţină; trebuinţa aşternutului o împlinea cu o rogojină, iar îmbrăcămintea era o haină - şi aceasta foarte zdrenţăroasă, cântarea pe buze neîncetată, lacrimile de-a pururea; peste toate acestea înflorea dragostea, iar vârful bunătăţilor, care este smerita cugetare, le cuprindea pe toate acestea" ('Vieţile Sfinţilo'r - n.r.).
De la mănăstirea de călugăriţe din pustiul Iordanului s-a reîntors în locurile natale, într-un loc numit Calicratia, unde s-a nevoit doi ani în Biserica Sfinţilor Apostoli, înainte de a trece la cele veşnice.
Multă vreme după aceea, în urma arătării minunate a Sfintei, care a cerut unui anumit monah să mute trupul înmormântat în apropiere, pe care nu-l putea suferi pentru necurăţia lui, moaştele Sfintei Cuvioase Parascheva au fost găsite întregi şi neputrezite, fiind depuse în Biserica Sfinţilor Apostoli din satul Epivat, pentru închinare şi cinstire.
Apoi, Sfintele moaşte ale Cuvioasei Parascheva au fost duse din Epivat în cetatea Tîrnovei şi de aici au fost strămutate la Belgrad, iar de acolo în Constantinopol.
De la Constantinopol, sfintele moaşte ale Cuvioasei Parascheva au ajuns la Iaşi, în 1641, când au fost dăruite domnului Moldovei, Vasile Lupu (1634-1653), drept recunoştinţă pentru achitarea datoriilor Patriarhiei către turci.
Sfânta Cuvioasă Parascheva, numită în popor Sfânta Vineri, este considerată a fi ocrotitoarea Moldovei. Ea a fost canonizată în şedinţa din 28 februarie 1950 a Sfântului Sinod al BOR, când s-a stabilit ca în data de 14 octombrie să fie organizat hramul acesteia.
Facebook.com
Facebook.com
Ziarul de Iasi
Ziarul de Iasi
Ziarul de Iasi
ULTIMELE ȘTIRI
CELE MAI CITITE
Etichete: general,
