Ședința CCR a fost amânată, din nou, pentru că patru judecători nu s-au prezentat. Noul termen propus pentru contestația ÎCCJ
Ședința CCR a fost amânată, din nou, după ce judecătorii numiți în trecut „pe linie PSD” nu s-au prezentat. Noul termen propus pentru judecarea contestației ÎCCJ este de 16 ianuarie.
Ședința Curții Constituționale a fost, din nou, amânată, după ce judecătorii propuși de PSD nu s-au prezentat. Noul termen pentru judecarea contestației Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ) este vineri, 16 ianuarie 2026.
La ședința de astăzi, programată la ora 10:00, au fost prezenți judecătorii Simina Tănăsescu, Laura Scântei, Csaba Asztalos, Dacian Dragoș și Mihaela Ciochină. În schimb, membrii propuși de PSD nu s-au prezentat, iar lucrările Curții au rămas fără decizii.
Simina Tănăsescu a precizat că un studiu de impactnu este necesar pentru a stabili constituționalitatea unui proiect de lege, fără a confirma dacă cererea a fost făcută sau nu de unii dintre colegii ei. De asemenea, ea a menționat că era singurul judecător care ar fi trebuit să fie în concediu în această săptămână, dar și l-a anulat.
Pentru ca Curtea Constituțională să ia o decizie cu privire la o contestație, trebuie să fie prezenți la vot toți cei care au participat și la dezbateri. Asta înseamnă că dacă și un singur membru CCR lipsește, regulamentul spune că nu se poate vota.
Declarațiile șefei CCR după ce nu s-a întrunit cvorumul necesar
Simina Tănăsescu, președinta CCR: „E necesară prezența două treimi din numărul judecătorilor. În mod obișnuit, la ședințele planului participă toți judecătorii, cu excepția situațiilor în care există absență, justificate. Pentru săptămâna în curs, din 29/12/2025 până duminică 04/01/2026, singura persoană care avea concediu eram eu și mi l-am anulat azi-dimineață. Dat fiind că am văzut speculații prin presă legate de bilete de avion în jurul prânzului, orice discuție legată de vreun potențial bilet de avion, în ce mă privește, nu-și mai are sensul.
Am constatat și astăzi, ca și ieri, că nu a putut fi întrunit cvorumul, dar trebuie precizat în ședința care a fost stabilită pentru ieri, data de 28 decembrie, plenul a început în formație completă. El s-a diminuat pe parcursul ședinței. Astăzi n-a putut fi întrunit deloc.
Am constatat în presă că unii dintre dumneavoastră au lansat și unele speculații legate de o posibilă amânarea pronunțării sau întrerupere a deliberărilor. Pot să fac precizări și în acest sens. Prevederea legală stabilește că întreruperea deliberărilor poate fi realizată dacă, din punct de vedere procedural, ea este cerută de un judecător, iar pe fond cererea este justificată pentru o mai bună studiere a problemelor care formează obiectul dezbaterii.
Nu pot nici să confirm, nici să infirm nimic legat de vreo astfel de solicitare, întrucât ședința de deliberări nu s-a terminat de ieri până astăzi și n-o să se termine până la următorul termen. Dar pentru că am văzut în presă speculații legate de un eventual studiu de impact sau astfel de lucruri, chiar în presă le-am găsit. Cu ghilimele. Trebuie să precizez, studiu de impact e un document premergător în adoptarea actelor normative, reglementat de legea 24 din 2000.
Curtea Constituțională are constată jurisprudență, în sensul că studiile de impact nu sunt criteriu pentru analiza constituționalității legilor. E o opinie majoritară, mă număr în opinia minoritară care crede că studiile de impact ar putea fi utile în analiza controlului. Dar asta e juristudența. În momentul de față, studiile de impact nu sunt relevante în analiza noastră. Merg cu speculația mai departe, dacă vreți, ne-am putea gândi că ar fi posibil și un reviriment de jurisprudență. Probabil că și cea mai fericită dacă s-ar întâmpla asta. Numai că în cauza de față atât obiectul controlului nostru, cât și sesizarea care ne-a fost adresată sunt publice și se poate constata că aspectele legate de studiul de impact nu fac obiectul acestui dosar. Prin urmare, și aici mă opresc. Urmtorul termen, deci în continuare a deliberări lor noastre. Următorul termen a fost stabilit pentru data de vineri, 16 ianuarie, la orele 10:00.
Reforma pensiilor speciale, blocată la CCR
Decizia în acest caz a fost amânată de două ori, ultima oară, duminică, din lipsă de cvorum, după ce o parte dintre judecători au părăsit sala în timpul şedinţei şi nu au mai revenit.
Noul proiect de modificare a pensiilor magistraţilor adoptat de Guvern prevede creşterea etapizată a vârstei de pensionare la 65 de ani. Cuantumul pensiei nu poate depăşi 70% din indemnizaţia netă primită în ultima lună de activitate.
Lider PNL: Blocarea CCR nu e un accident, ci un semnal politic extrem de grav
Deputatul PNL Raluca Turcan, membră în Biroul Executiv al partidului, se întreabă dacă faptul că toţi cei patru judecători numiţi de PSD au lăsat Curtea Constituţională fără cvorum duminică, la dezbaterea sesozării vizând legea privind pensiile magistraţilor, e o coincidenţă şi îşi exprimă speranţa că nu vom asista la o CCR blocată pe termen nedefinit.
„Tot coincidenţă este şi faptul că toţi cei patru judecători numiţi de PSD au lăsat Curtea Constituţională fără cvorum? Vreau să cred că nu vom asista la o CCR blocată pe termen nedefinit”, scrie Turcan pe Facebook.
Ea consideră xă, dacă cvorumul este de 6, Curtea Constituţională nu mai poate face şedinţe deloc în cazul în care lipsesc judecătorii propuşi de PSD.
„Sper să nu fie aceasta strategia: amânarea la infinit, prin blocaj instituţional, a soluţionării unei teme atât de importante pentru societate. Întreb, pentru că dincolo de proceduri, miza este funcţionarea statului de drept. Iar o CCR blocată nu e un accident, ci un semnal politic extrem de grav.”, explică Turcan.
Reforma pensiilor speciale, respinsă de magistrați
Proiectul a primit aviz negativ din partea Consiliului Superior al Magistraturii. Judecătorii şi procurorii au solicitat ca pensia lor să fie aproape la acelaşi nivel cu ultimul salariu încasat, în timp ce premierul Ilie Bolojan a insistat ca pensia să nu fie mai mare de 70% din ultimul salariu net încasat.
Primul proiect al reformei pensiilor magistraţilor a fost declarat neconstituţional de CCR pe 20 octombrie, ca urmare a unei sesizări depuse de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. CCR a motivat atunci că Guvernul nu a solicitat, în intervalul de timp prevăzut de lege, aviz de la CSM, chiar dacă acesta este consultativ.
Judecătorii de la Instanţa supremă au decis la începutul lunii decembrie, cu unanimitate de voturi, să sesizeze Curtea Constituţională în legătură cu noul proiect.
Magistrații, nemulțumiți de noua lege
Magistraţii au fost convocaţi de preşedintele ICCJ, Lia Savonea, pentru a-şi exprima poziţia, în cadrul Secţiilor Unite, în legătură cu noul proiect al pensiilor speciale de care urmează să beneficieze judecătorii şi procurorii.
Toţi cei 102 judecători prezenţi la şedinţă au votat pentru sesizarea CCR.
Potrivit unui comunicat al Instanţei supreme, legea discriminează magistraţii faţă de alte categorii de beneficiari de pensii de serviciu; încalcă brutal independenţa justiţiei; elimină de facto pensia de serviciu pentru magistraţi; încalcă standardele internaţionale statuate prin jurisprudenţa CJUE şi CEDO; nu respectă caracterul obligatoriu al deciziilor Curţii Constituţionale; utilizează termeni ambigui şi neclari şi prezintă lacune normative care fac legea incompatibilă cu standardul de claritate şi previzibilitate într-un stat de drept.
"Anulează de facto pensiile de serviciu, creând pentru magistraţii care nu îndeplinesc condiţiile de pensionare la data intrării în vigoare a legii reducerea până la anulare a caracterului pensiei de serviciu, iar pentru generaţiile viitoare va deveni chiar inferioară celei din sistemul public de pensii. Legea încalcă independenţa justiţiei raportat la standardele statutului stabilite prin Deciziile CJUE, CEDO şi ale CCR. Toate aceste instanţe au pronunţat decizii exprese şi explicite care fac ca soluţia legislativă să fie incompatibilă cu garantarea independenţei justiţiei. Legea încalcă decizii anterioare ale CCR care au sancţionat expres soluţii normative identice cu cele cuprinse în proiectul actual şi prin aceasta încalcă principiul supremaţiei Constituţiei şi caracterului obligatoriu al deciziilor CCR", consideră Instanţa supremă.
De asemenea, judecătorii sunt de părere că legea atacată creează un regim juridic dezavantajos şi discriminatoriu pentru magistraţi în privinţa dreptului lor la pensie, în raport cu categorii profesionale aflate în situaţii similare sau analoage (alţi beneficiari ai unor pensii de serviciu).
În plus, susţin ei, în expunerea de motive care însoţeşte proiectul de lege nu există nicio fundamentare bazată pe cifre în legătură cu impactul financiar al noii reglementări.
"În sistemul pensiilor de serviciu, din totalul de peste 200.000 de beneficiari ai pensiilor de serviciu, 90% aparţin sistemului de apărare şi ordine publică (aproximativ 190.000 de persoane, militari, poliţişti, ofiţeri SRI, SIE, SPP, funcţionari publici cu statut special, jandarmi etc.), iar peste 10.000 aparţin celorlalte categorii profesionale (magistraţi, grefieri, funcţionari publici parlamentari, membri ai corpului diplomatic şi consular al României, personal aeronautic civil navigant şi personalul Curţii de Conturi). Pentru plata drepturilor tuturor categoriilor de beneficiari ai pensiilor de serviciu (inclusiv ale magistraţilor, dar altele decât cele ale sistemului de apărare şi ordine publică), bugetul necesar a fost de 2,2 miliarde de lei. Bugetul total alocat pentru plata pensiilor militare în 2024 a depăşit 14 miliarde de lei. Cea mai mare parte a acestei sume este alocată de MAI, cu un buget de peste 7,36 miliarde de lei, urmat de MApN cu peste 5,5 miliarde de lei şi SRI cu peste 1,08 miliarde de lei. Expunerea de motive este mai degrabă destinată comunicării publice a unui narativ neadevărat decât a fundamentării oficiale şi riguroase a necesităţii modificării cadrului legal doar în ce priveşte pe magistraţi", arată ICCJ.
.webp)
