Seceta a pârjolit câmpurile. În lipsa irigațiilor, s-au montat senzori care să măsoare umiditatea din sol
Planeta se supra-încălzește. A fost a doua cea mai caldă lună iulie de până acum la nivel global, conform datelor serviciului Copernicus pentru schimbări climatice al Uniunii Europene. Iar două zile au atins chiar recordul de arșiță.
La noi, temperaturile ridicate au pârjolit, câmpurile. Sunt judeţe unde nu se mai poate alege nimic din porumb şi floarea soarelui, de pildă. În aceste condiții, fermierii cer ca zonele agricole să fie declarate calamitate. Iar ministerul estimează că ar fi 2 milioane de hectare în această situație.
Iulie a fost cu 0,68 grade Celsius mai cald decât media din anii 1991 - 2020 și cu 1,48 peste media din perioada de referință preindustrială, arată datele Copernicus.
Temperatura medie, la nivel global, a fost cu doar 0,04 grade mai mică decât în iulie anul trecut, când a fost recordul absolut de arșiță. Iar zilele de 22 și 23 au fost cele mai calde înregistrate vreodată.
Și România s-a copt, în această lună, când am avut cel mai lung cod roșu de caniculă, iar efectul se vede acum cel mai bine pe câmp. În Olt, floarea soarelui pare arsă.
Fermier: „Pierderea este undeva la 80-90 la sută.”
Aproape 10.000 de fermieri de aici au cerut deja ca pământul lor să fie declarat calamitat. Suprafaţa afectată de secetă a ajuns, spun ei, la 150.000 de hectare, din totalul de 160.000 plantate cu porumb şi floarea soarelui.
Marius Ciobanu, inspector principal Direcţia Agricolă Olt: „În acest moment nu se mai poate salva nimic, este foarte târziu. ”
În judeţul Iași, știuleții de porumb nici n-au apucat să se dezvolte. Culturile sunt uscate. Cel puţin 40.000 de hectare cu porumb şi floarea soarelui sunt calamitate, spun fermierii.
Fermier: „Nu ştiu ce producţie o să scoatem cu acest ştiulete."
Ion Noțingher, fermier: „Nu putem să acoperim la producţia de porumb nici măcar undeva la 15% din cheltuielile efectuate."
În Bacău, inclusiv culturile de toamnă, cum ar fi grâul, rapiţa sau orzul, au avut de suferit, pe mii de hectare.
În aceste condiții, Administraţia Naţională de Meteorologie a cumpărat zeci de senzori ca să măsoare umiditatea din sol și să monitorizeze astfel seceta. Dispozitivele au fost montate la stațiile meteo din întreaga țară.
Un echipament asemănător se află și la ferma didactică "Moara Domnească" de lângă Bucureşti.
Iulia Dana Negula, conferenţiar unverstiar USAMV București: „Efectuează înregistrări care ulterior sunt corelate cu imagini satelitare cu date meteo preluate de stația situată în proximitatea senzorului și înregistrări și măsurători efectuate în teren. Ne permite estimarea cu precizie și în detaliu a stării de sănătate a plantelor.”
Proiectul este realizat în parteneriat cu Agenția Spaţială Europeană. În viitor, acești senzori ar urma să fie montați pe sateliți.
Etichete: culturi, incalzire globala, satelit, seceta,
Dată publicare:
