Scandalul voturilor date de R. Moldova României la Eurovision: cum a devenit juriul din Chișinău să fie acuzat de corupție

Dar seara de sâmbătă de la Viena a lăsat în urmă, pe lângă confetti și euforie, și o controversă care a dominat rețelele sociale din România și Republica Moldova ore întregi după încheierea finalei: juriul moldovean acordase României doar 3 puncte.

Alexandra Căpitănescu cu piesa „Choke Me” a terminat competiția pe locul 3, după Bulgaria și Israel, un adevărat scandal politic, dar pentru România, controversa a venit de la votul de peste Prut.

Val de reacții: Voi glumiți?

Momentul anunțării voturilor din Republica Moldova a fost, prin el însuși, revelator. Margarita Druță, prezentatoarea moldoveană care a citit rezultatele în direct, a mărturisit ulterior că a trăit un veritabil șoc când a văzut foița cu punctajele.

„Când am primit rezultatul, foița aia pe care s-o citesc, și-am văzut punctele alea — România 3 puncte, Ucraina nu era — eu am avut o reacție de șoc. Zic: Voi glumiți? Asta trebuie eu să citesc?", a declarat aceasta. Druță a spus că a luat o pauză de câteva minute, că l-a sunat pe directorul Teleradio-Moldova și că a amenințat că refuză să citească rezultatul în fața celor 1,6 milioane de telespectatori din România care urmăreau transmisia.

Contextul făcea situația și mai greu de digerat: România acordase Republicii Moldova 10 puncte. Iar publicul moldovean votase altfel decât juriul — cu 12 puncte pentru Alexandra Căpitănescu, adică maximul posibil.

Ce a votat juriul, ce a votat publicul

Tabloul complet al voturilor moldovene arată o fractură clară între cele două componente ale sistemului. Juriul național, ales și numit de Teleradio-Moldova, a acordat punctajul maxim de 12 puncte Poloniei și 10 puncte Israelului, plasând România pe locul opt în preferințele sale. Publicul moldovean a procedat exact invers: 12 puncte pentru România, în timp ce Polonia nu s-a numărat printre favoritele sale.

Directorul TRM, Vlad Țurcanu, a recunoscut că rezultatul juriului l-a surprins. „Publicul are întotdeauna dreptate. Juriul ne-a surprins", a scris acesta pe Facebook, într-o postare care a circulat rapid online.

Membrii juriului moldovean au fost: Andrei Zapșa, director general adjunct al Teleradio-Moldova, Pavel Orlov, fost concurent în selecția națională, cântăreața Cătălina Solomac, Corina Caireac, activă în medii culturale și media, Ilona Stepan, dirijoare de cor și cadru universitar, și Victoria Cușnir, jurnalistă radio specializată în cultură.

Reacțiile juriului și ale oficialilor

Victoria Cușnir a răspuns public valului de critici, precizând că poate vorbi doar despre propriile note și că a acordat personal o notă pozitivă prestației României. „Inclusiv în prestația României, căreia eu i-am dat, totuși, notă foarte bună. Dar eu nu am fost singură în juriu și pentru notele celorlalți colegi nu răspund", a spus aceasta.

Jurnalista a mai explicat că juriul a evaluat prestațiile cu o seară înainte de finală, nu în timpul acesteia, ceea ce poate genera diferențe semnificative față de percepția publicului. „Noi am jurizat ieri, nu azi. Și ieri s-a cântat pe alocuri destul de diferit. Chiar foarte", a adăugat ea, subliniind că discrepanțele dintre jury vote și televot sunt un fenomen recurent la Eurovision.

O analiză mai amplă a venit din partea lui Daniel Vodă, purtătorul de cuvânt al Guvernului de la Chișinău, care a abordat direct dimensiunea geopolitică a situației. „Juriul din Republica Moldova a părut să nu înțeleagă că Eurovisionul este și un concurs geopolitic, nu doar muzical", a scris acesta, adăugând că „publicul a salvat onoarea". Vodă a criticat și lipsa de comunicare rapidă din partea postului public, care nu a clarificat la timp diferența dintre cele două voturi, lăsând impresia că Moldova „ar fi întors spatele României".

„PUBLICUL DIN REPUBLICA MOLDOVA A ACORDAT PUNCTAJUL MAXIM ROMÂNIEI”, a scris acesta într-o postare care a circulat intens online.

„La noi se spune uneori: «Ne scuzați că fără scandal». Ei bine, cel mai mare scandal al Eurovisionului pentru Republica Moldova nu a fost legat de artiști. Satoshi și Alexandra Căpitănescu au avut prestații excelente. Scandalul a fost altul: juriul din Republica Moldova a părut să nu înțeleagă că Eurovisionul este și un concurs geopolitic, nu doar muzical, chiar dacă și la acest criteriu reprezentanta României a fost excelentă. Alte țări au votat vecinii, prietenii, alianțele culturale sau politice. Iar noi am dat României doar 3 puncte din partea juriului”, a transmis Daniel Vodă.

„Publicul din Republica Moldova, însă, a făcut exact ce trebuia: a oferit 12 puncte României. Cumulat, România a primit de la Republica Moldova 15 puncte. Problema este că rezultatele juriului apar primele. Iar impresia inițială a fost una nedreaptă: că Republica Moldova ar fi întors spatele României. Asta este fals. Publicul a votat România. Publicul a salvat onoarea”, a mai scris acesta pe Facebook.

Reacțiile din mediul online

Rețelele sociale au amplificat nemulțumirea, atât din România, cât și din Republica Moldova. Comentariile au variat de la critici acide la cereri de transparență privind identitatea juraților și criteriile de vot. „E oribil și seamănă a corupție. Urgent o investigație!", a scris un utilizator. Alții au cerut public publicarea numelor juraților, considerând că decizia nu îi reprezintă.

Unii utilizatori din Republica Moldova au recunoscut frustrarea, dar au temperat tonul: „Publicul a făcut ce a trebuit să facă", a comentat unul dintre aceștia.

Un sistem cu două viteze

Controversa moldoveană de la Eurovision 2026 redeschide o dezbatere mai veche despre relevanța juriilor naționale într-un concurs în care publicul votează adesea diferit și mai consistent. La această ediție, Alexandra Căpitănescu a obținut 232 de puncte din televot — unul dintre cele mai ridicate scoruri ale serii — ceea ce a propulsat România pe locul trei, independent de evaluările juriilor.

Sistemul în sine, cu jumătate din punctaj venit din juriu și jumătate din public, a generat în 2026, ca și în edițiile anterioare, rezultate care nu reflectă neapărat aceeași realitate.