Bulgaria a câștigat sâmbătă seara Eurovision Song Contest 2026 cu 516 de puncte, într-o finală desfășurată la Viena care va fi reținută mai puțin pentru muzică și mai mult pentru tensiunile politice care au umbrit-o de la bun început.
Cântăreața Dara, pe numele real Darina Yotova, a adus țării sale prima victorie din istoria participării la concurs, cu piesa „Bangaranga" — un anthem energic de dans care a cucerit atât juriile profesioniste, cât și publicul.
Israelul a terminat pe locul al doilea cu 343 de puncte, pentru al doilea an consecutiv, iar România a obținut locul trei cu 296 de puncte și piesa „Choke Me" — cel mai bun rezultat din istoria participărilor românești la Eurovision.
Dar dacă pentru Bulgaria seara a reprezentat un triumf istoric, pentru Eurovision în ansamblu a fost mai degrabă un test de supraviețuire instituțională.
Cinci țări absente, cel mai mic câmp de participanți din 2003
Ediția aniversară — a 70-a din istoria concursului — a început sub semnul absenței. Radiodifuziunile publice din Spania, Irlanda, Olanda, Islanda și Slovenia au anunțat boicotul lor, invocând participarea Israelului în contextul războiului din Fâșia Gaza și al crizei umanitare generate de acesta. Retragerea celor cinci țări a redus numărul participanților la 35 — cel mai mic din ultimii 23 de ani.
Decizia acestora a venit în urma unui val de presiuni din partea artiștilor, activiștilor și opiniei publice europene, care au cerut Uniunii Europene de Radio și Televiziune (EBU) — organizatorul concursului — să excludă Israelul din competiție, similar modului în care Rusia a fost eliminată în 2022, după invadarea Ucrainei. EBU a refuzat, reiterând că Eurovision este un concurs apolitc și că orice radiodifuzor membru care respectă regulile poate participa.
Umbrele anului trecut și acuzațiile de cumpărare a voturilor
Scandalul din 2026 nu a apărut din neant. La ediția din 2025, desfășurată la Malmö, Israelul a terminat tot pe locul secund, beneficiind de un televot masiv din partea publicului — un rezultat care a generat suspiciuni și investigații.
Într-un articol publicat ulterior, The New York Times a descris în detaliu mecanismele prin care campaniile de promovare organizate în jurul candidaturii israeliene ar fi mobilizat sistematic voturi din diasporă și din afara granițelor, ridicând întrebări despre integritatea procesului de vot.
Directorul Eurovision, Martin Green, a recunoscut public că organizatorii au observat „activitate de marketing și promovare disproporționată" în 2025 și că aceasta a stat la baza modificărilor de regulament aplicate în 2026. Numărul maxim de voturi permise per persoană a fost redus de la 20 la 10, iar regulile privind campaniile promoționale au fost înăsprite.
Avertisment oficial și videoclipuri șterse
Controverse similare au apărut și în acest an. Postul public israelian Kan a primit un avertisment oficial din partea organizatorilor după ce concurentul Noam Bettan a publicat online videoclipuri în care își îndemna susținătorii să voteze de zece ori pentru Israel. EBU a considerat că mesajele nu respectau spiritul competiției. Videoclipurile au fost retrase rapid, iar Kan a precizat că inițiativa a aparținut echipei artistului și nu a implicat finanțare instituțională.
În timpul semifinalei, prestația lui Bettan a fost primită cu un amestec de aplauze și huiduieli, iar patru spectatori au fost eliminați din sală pentru comportament perturbator. La finalul serii, în afara arenei, 14 persoane au fost reținute de poliția vieneză în timpul unui protest față de participarea Israelului — arestate după ce au refuzat să își îndepărteze măștile care le ascundeau identitatea.
Bulgaria, salvatoarea serii
Într-un context în care mulți se temeau că Israelul ar putea câștiga trofeul — ceea ce ar fi generat o criză și mai profundă pentru Eurovision —, victoria Bulgariei a fost primită cu ușurare vizibilă în industrie. Revenită în concurs după o absență de patru ani cauzată de constrângeri financiare, Bulgaria nu era cotată drept favorită clară, în fața unor țări precum Finlanda sau Australia. Totuși, „Bangaranga" a dominat ambele componente ale votului — atât juriile, cât și publicul.
Rețelele de socializare „au explodat” cu mesaje din partea internauților, după victoria Bulgariei, în care inclusiv cei care nu credeau că melodia Darei merita să câștige, și-au exprimat bucuria, în special pentru că a ridicat trofeul în defavoarea Israelului. „Bangaranga a salvat Europa” sau „Bulgaria salvatoarea Eurovision”, au fost câteva dintre mesajele postare pe conturile oficiale ale Eurovision.
„Este momentul în care alegi să fii îndrăgostit și nu cu frică", a spus Dara după victorie. „Odată ce te simți unul cu natura și universul tău, simți că totul este posibil."
Un concurs la răscruce
Eurovision 2026 a reconfirmat o tensiune structurală care macină concursul de doi ani: cum poate o competiție muzicală să rămână credibilă ca spațiu apolitc, într-o lume în care conflictele geopolitice influențează tot mai puternic percepția publicului? Profesorul Juan Moreno-Ternero, specialist în sistemele de vot Eurovision, a sintetizat problema: „Toate regulile de vot, indiferent de situație, sunt supuse manipulării."
Răspunsul la această întrebare va cădea în sarcina organizatorilor din Sofia, acolo unde, în 2027, Bulgaria va găzdui pentru prima dată cea mai urmărită competiție muzicală din lume.
Urmărește Știrile PRO TV pe canalul de social media preferat:
Articol recomandat de sport.ro
