Satul din România inclus în patrimoniul UNESCO, de care cei mai mulți români nu au auzit niciodată

Câlnic este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Alba, Transilvania, cunoscut pentru cetatea sa medievală și pentru importanța istorică și culturală.

Numele așezării provine din slavul "kal" sau "kalinik" (lut), preluat de români și ulterior de sași. Numele săsesc al localității este Kelling, derivat de la familia nobiliară Kelling. Situl rural Câlnic și cetatea cu același nume fac parte din Lista Patrimoniului Mondial UNESCO și se numără printre cele mai importante obiective istorice din zonă. Cetatea a fost construită în secolul al XIII-lea și a fost folosită inițial ca reședință nobiliară.

Despre situl rural Câlnic

Inițial, cetatea Câlnic cuprindea o primă incintă și un edificiu situat sub actuala capelă. Istoricul Adrian Andrei Rusu sugerează că acest edificiu ar fi fost un altar rectangular al capelei. Donjonul, cunoscut ca Turnul Siegfried, a fost construit în jurul anului 1272. Zidurile lui au o grosime de un metru. La început, donjonul avea o înălțime de 14 metri, fiind ulterior ridicat la 20 de metri.

La parter, turnul avea o pivniță, iar la primul etaj, pe peretele de vest, exista un șemineu. În perioada 1962-1964, în timpul lucrărilor de restaurare, a fost descoperit ancadramentul unei ferestre, indicând o fază gotică timpurie, posibil din a doua jumătate a secolului al XIII-lea.

Citește și

Reacția lui Dmitri Medvedev, după atacul ucrainean cu rachete americane ATACMS

Incinta inițială a cetății includea un turn de poartă rectangular spre nord-vest. Totodată, erau prezente un șanț adânc de 3 metri și lat de 10 metri, și un turn patrulater pe latura de sud. Ulterior, a fost ridicată capela, datată cu monede din vremea regilor Bela al IV-lea și Ștefan al V-lea. Restaurările au dezvăluit existența a trei ferestre dreptunghiulare ușor arcuite pe peretele de vest și una pe peretele sudic. Cele două ferestre gotice vizibile astăzi datează de la mijlocul secolului al XIV-lea.

În secolul al XIV-lea, odată cu declinul greavilor, cetatea a început să fie partajată. În 1388, cetatea a intrat în posesiunea familiei greavilor de Vingard, iar în 1430 a fost vândută comunității săsești. În secolul al XVI-lea, fortificația a fost adaptată pentru a face față armelor de foc. A fost ridicată a doua incintă, în vechiul șanț, și turnul a fost înălțat cu un etaj. Tot atunci au fost construite barbacana și turnul-bastion în formă de potcoavă, și s-a înălțat prima curtină. Au fost adăugate și cămări de provizii pe zidul primei incinte.

Lângă cetate se află fosta casă parohială evanghelică, construită în secolul al XVI-lea și mărită în 1779. De aici se ajunge la biserica "din Deal", înconjurată de cimitir. Se crede că biserica a fost construită în secolul al XIII-lea, dar structura actuală datează din secolul al XV-lea.

În jurul turnului exista o incintă ovală cu un turn spre sud și un turn poartă la nord, iar în jurul curtinei era săpat un șanț de apă. Se crede că lucrările erau realizate de meșteșugari locali, deoarece în 1291, când se efectuau lucrări de restaurare la catedrala din Alba Iulia, trei dulgheri sași din zonă au construit căpriorii noului acoperiș.

Între 1961-1964, Direcția Monumentelor Istorice a condus lucrări de restaurare sub coordonarea arhitectului Ștefan Balș, alături de săpăturile arheologice desfășurate de Radu Heitel.

Din 2003, cetatea a devenit un centru cultural științific internațional, cu spații expoziționale și de cazare. Singura săpătură arheologică majoră a fost realizată de Radu Heitel între 1963-1964. În 1996, în timpul lucrărilor, au fost descoperite materiale suplimentare, inclusiv un fragment de cahlă și materiale folosite la turnarea unui clopot din secolele XVII-XVIII.

Obiective turistice în Câlnic

Shutterstock

Cetatea Câlnic

Cetatea este una dintre cele mai importante monumente de arhitectură medievală din Transilvania, incluzând un donjon masiv, pivnițe boltite și o capelă datată din secolul al XVI-lea. Turnul donjon, cunoscut și ca Turnul Siegfried este impresionantă datorită detaliilor arhitecturale specifice secolului al XIII-lea.

Muzeul Etnografic

Muzeul amenajat în turnul donjon oferă o colecție bogată de obiecte vechi, incluzând ceramică, instrumente muzicale, mobilier vechi și elemente de port popular. Vizitatorii pot achiziționa obiecte de artă populară, cărți și albume de artă.

Biserica fortificată

Biserica din Câlnic, prevăzută cu o orgă nouă în anii 1868-1869 de firma Hesse din Viena, este un alt punct de atracție important. În pivnițele turnului se găsesc butoaie de stejar, amintind de viile renumite din împrejurimi.

Zona centrală

Zona centrală a localității include Troița „Rugă pentru România” și casele din secolul al XIX-lea, inclusiv primăria comunei.

Atracții turistice în împrejurimi

În apropiere de Câlnic se află mai multe atracții turistice, inclusiv comuna Gârbova cu Cetatea medievală și Turnul Slăninii, comuna Reciu cu Biserica fortificată și spectaculosul sat Deal, orașul medieval Sebeș cu monumentala Biserică Fortificată și Râpa Roșie, Alba Iulia cu Cetatea Alba Carolina și alte obiective istorice, dar și Sibiul, cu numeroase atracții turistice culturale și istorice.

Gârbova

La o distanță scurtă se află comuna Gârbova cu Cetatea medievală și Turnul Slăninii, un obiectiv turistic deosebit.

Reciu

Comuna Reciu, cu Biserica fortificată și satul Deal, oferă alte locuri interesante de vizitat.

Sebeș

Orașul medieval Sebeș, situat la doar 13 km de Câlnic, adăpostește Biserica Fortificată, Muzeul Municipal de Artă și Istorie și monumentul natural Râpa Roșie.

Alba Iulia

La aproximativ 28 km se află Alba Iulia, orașul Marii Uniri din 1918, cu numeroase obiective turistice: Muzeul Unirii, Cetatea Alba Carolina, Catedrala Ortodoxă și Catedrala Romano-Catolică.

Sibiu

Sibiul, aflat la 45 km de Câlnic, are o mulțime de obiective turistice, inclusiv Catedrala Mitropolitană, Muzeul Brukenthal, Muzeul ASTRA și Biserica Evanghelică. Este unul dintre cele mai frumoase orașe din România.

Situl rural Câlnic merită explorat dacă ești pasionat de istorie. Cetatea este inclusă în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO, iar Turnul Siegrfrid stă mărturie secolelo trecute. Începând cu 2003, cetatea Câlnic a fost transformată într-un centru cultural științific internațional, unde turiștii pot participa la expoziții și evenimente cultuale interesante. În plus, situl se află într-un peisaj deosebit, iar în sat și în împrejurimi te poți bucura de plimbări prin natură și vizitarea unor obiective turistice importante din Transilvania, dacă alegi să călătorești cu mașina personală. Întreaga zonă este de o frumusețe aparte, așa că ia-ți câteva zile de concediu pentru a o explora pe îndelete.

Articol recomandat de sport.ro

După Kosovo, încă o națională contestă victoria la masa verde a României: "A făcut apel și rămâne fermă"