Românii, încurajați să recicleze printr-o taxă suplimentară. Cum își vor putea recupera banii
De la 1 ianuarie 2019 toate produsele care au ambalaje din carton, sticlă, metal sau plastic s-ar putea scumpi în bloc. Asta după ce Ministerul Mediului vrea să pună pe fiecare o taxă suplimentară de 50 sau 60 de bani.
Suma pe care autorităţile o numesc "garanţie", ar trebui recuperată de om doar dacă duce înapoi ambalajele goale, potrivit unui proiect de Ordonanţă de Urgenţă. Doar că guvernanţii pare că au uitat să menţioneze şi cum îşi va primi omul banii, atunci când aruncă plasticul în tomberonul dedicat.
Specialiştii spun măsura nu rezolvă problema deşeurilor. De cealaltă parte ministrul Mediului spune însă că, prin revenirea la sistemul de garanţie pentru ambalaj, asemănător celui aplicat în comunism pentru sticle, statul vrea să-i facă pe români să recicleze.
Ministrul mediului, Graţiela Gavrilescu, anunţa că fiecare produs va avea o garanţie pentru reciclare de anul viitor.
"Undeva la 50-60 de bani este suma care va fi pusă drept garanţie", a explicat Graţiela Gavrilescu, ministrul mediului.
Această garanţie va scumpi instantaneu toate produsele cu ambalaj de pe piaţă, cel puţin până când oamenii vor reveni cu deşeurile ca să-şi recupereze banii.
Specialiştii susţin, însă, că situaţia reciclării nu se va îmbunătăţi doar prin introducerea garanţiei pe ambalaj.
"De rezolvat nu o va rezolva şi nici nu există o astfel de măsură unică care poate să rezolve problema asta. O să punem garanţie la sticlă şi o să fie câţiva oameni care vor vrea ca pentru această garanţie să facă un efort suplimentar. Noi nu avem nevoie de câţiva oameni, avem nevoie de un întreg popor", explică Raul Pop, consultant de mediu.
Garanţia aceasta va putea fi recuperată doar dacă omul păstrează ambalajele după ce consumă produsele şi le duce la un centru de reciclare. Acolo nu se ştie încă ce se va întâmpla.
"Omul va avea trei variante să-şi ia banii: fie la salubrist, fie la colector, fie la retailer. Apoi cu bonul obţinut merge la cumpărături şi i se scade din factură contravaloarea ambalajelor reciclate", a transmis Grațiela Gavrilescu.
Problema este că nu există infractructură care să preia deşeurile. Oamenii încă aruncă totul la tomberon şi doar câteva magazine mari au sisteme preluare a ambalajelor, dar sunt în câteva oraşe din ţară.
"Sunt aspecte care ţin de logistică: de exemplu ce mă fac eu ca magazin dacă eu am spaţii doar pentru sticle proliune, nu şi pentru sticle goale? Cine îi dă omului banii? El dacă vinde trei sticle de bere şi înapoi îi vin 6? Cine îi dă cele trei sticle diferenţă pe care le-a achitat pentru că i s-au returnat?", se întreabă Raul Pop.
Plus că ambalajele returnabile ridică problema mare a igienei şi siguranţei alimentare.
"Ce se întâmplă dacă în sticla de bere pe care eu o primesc înapoi a fost verde de Paris? Şi pleacă undeva pe traseu şi ajunge la un îmbuteliator şi el pune bere în ea, poate o curață bine, poate nu, este un risc pe care nu ştiu cine şi-l asumă”, a mai spus Raul Pop.
România produce anual 1,3 milioane de tone de ambalaje şi ar trebui să recicleze 750 de mii de tone. Cel puţin asta şi-a asumat în faţa Comisiei Europene. În realitate, reciclăm doar 5%, adică 65 de mii de tone.
CLICK AICI pentru a instala GRATUIT aplicația Știrile ProTV pentru telefoane Android și iPhone!
.webp)
