România, printre țările din UE cu cel mai poluat aer în interiorul clădirilor. Izolația termică a agravat situația
România este pe primele locuri în Europa la poluarea aerului din interiorul clădirilor. Este vorba în special de spaţiile publice, însă datele Comisiei Europene arata că ne confruntăm cu aceleaşi probleme şi în locuinţe.
Asta după ce ani la rând autorităţile s-au concentrat doar pe problema izolaţiei termice pentru eficienţa energetică. Acum, Directiva europeană în domeniu ne obligă ca în următorii 4 ani să avem aer mai curat în spitale, şcoli şi instituţii, iar în următorii 10 ani să rezolvăm şi situaţia apartamentelor.
Studiile europene au arătat că izolaţia termică pusă pe blocuri şi instituţii afectează calitatea aerului din interior.
În 2014 proiectul Sinphonie al celor de la Uniunea Europeană a descoperit că în şcolile de la noi copiii nu au parte de un mediu sănătos. Am ieşit pe locuri fruntaşe la poluarea cu substanţe chimice periculoase, care pot da sau pot agrava probleme respiratorii.
Lipsa ventilaţiei în sălile de curs aduce niveluri mari de dioxid de carbon şi umezeală.
Dr. Valentin-Veron Toma, Institutul de Antropologie al Academiei Române: "Pentru un profesor care timp de 6 ore predă într-un spaţiu închis, astmul bronşic, tulburările respiratorii pot deveni o patoplogie profesională. La copii, situaţia este diferită pentru că ei sunt mult mai vulnerabili la poluanţi fizici, biologici, chimici, sonori".
Printr-un experiment unic în România, o sală de clasa de la Colegiul Mihai Viteazu din Capitală a fost modernizată în acord cu noile standarde europene, de o echipă de cercetare de la Universitatea de Construcţii.
Aerul proaspăt şi purificat este introdus pe la partea superioară prin acele tubulaturi şi apoi îl introduce în încăpere, iar aerul poluat este aspirat prin partea aceasta şi apoi evacuate.
Efectele s-au simţit, spune profesorul care predă aici, pentru că elevii au şi o lumină mai bună, iar sala este izolată fonic.
Alexandru Croitoru, profesor de biologie: "Tonalitatea vocii poate să fie mai scăzută şi ei pot să înţeleagă mult mai uşor vorbele pe care le emit. Este o îmbunătăţire a nivelului de oxigen din sală. Se simte categoric o ameliorare a calităţii aerului".
Andrei Istrate, doctorand: "Distribuția aerului în încăpere e făcută de aşa natură astfel încât la nivelul ocupanţilor să nu se simtă curenţi de aer."
Tiberiu Cătălina, conf. dr. profesor la Facultatea de Instalaţii, UTCB: "Ne-am focusat pe această sală pilot unde am testat mai multe sisteme atât de ventilare, cât şi de iluminat dar şi de fono-absorbtie.”
Comisia Europeană susţine că petrecem între 60 şi 90% din viaţa noastră înăuntru - acasă, la birou, la şcoală - iar calitatea aerului din clădiri are un rol foarte important în sănătate.
