România a ratat 40% din țintele din PNRR stabilite până la finalul lui 2022. Doar 6 din 9 miliarde au intrat în țară
Pentru că am atras prea puține fonduri europene, România va cere la Bruxelles mai mult timp pentru a-și duce la îndeplinire proiectele și reformele din Planul Național de Redresare și Reziliență.
În joc sunt teoretic 29 de miliarde de euro, pe care țara noastră le-ar putea obține până în 2026, însă 40% dintre țintele pe care oficialii au promis că le vor atinge până la finele anului trecut sunt în întârziere. La capitolul bani cheltuiți efectiv, România abia a ajuns la jumătate de miliard de euro.
România și Portugalia au absorbit mai puțini bani decât erau alocați, așa că ambele țări fac presiuni la Comisia Europeană pentru a prelungi după 2026 termenul până la care pot atrage fondurile europene din Planul de Redresare și Reziliență, potrivit Reuters.
Până la finele anului trecut, România avea de îndeplinit 55 de jaloane - adică proiecte și reforme la care s-a angajat - din care însă numai 33 au fost făcute la timp, restul sunt blocate sau în întârziere. Vorbim despre întârzieri la semnarea unor contracte pentru extinderea metroului în București, dar și pentru cel care va fi construit la Cluj-Napoca. Ar mai fi trebuit să fie decise și schimbări privind taxele pe care le plătim, dar și modificări la Codul Penal. Nici Programul prima conectare la apă și canalizare nu a fost gata la timp. Din cauza asta, în România au intrat doar 6 miliarde de euro, deși ar fi trebuit să fie 9 miliarde. Până în 2026, ar trebui să avem în total 29 miliarde de euro.
Mai grav este că, din banii atrași de la Bruxelles, România a cheltuit efectiv sub jumătate de miliard de euro, spune Cristian Ghinea, fost ministru al fondurilor europene.
Cristian Ghinea, vicepreședinte USR: „Cu cât se întârzie pe partea de calendar, cu atât ai o problemă la atras banii, încep niște șantiere uriașe din PNRR. În momentul în care se vor termina acești bani care există, va fi o uriașă problemă de finanțare, Guvernul care va fi atunci ori va opri șantierele, ori va pune bani de la buget.”
Oficialii din România vor acum să negocieze câteva dintre proiectele și reformele promise în domeniul pensiilor, energiei, digitalizării și mediului, după ce și-au dat seama că nu au cum să le ducă la bun sfârșit până la termenul-limită din 2026.
Nicolae Ciucă, prim-ministru: „Peste 5 miliarde de euro din cele 6,3 miliarde primite anul trecut au fost deja contractate. Nu să menținem, ci să intensificăm ritmul, sunt convins că anul acesta lucrurile vor avea un alt ritm și să rezolvăm totul din timp.”
Europarlamentarul Victor Negrescu spune că și alte state, ca Polonia și țările baltice, afectate de război, trag speranță că vor primi un răgaz.
Victor Negrescu, europarlamentar: „Se discută tot mai mult la nivel european despre prelungirea termenului de implementare a planurilor de redresare și reziliență, e o discuție care nu a fost pornită de România, sunt multe state care întâmpină dificultăți, dar și contextul actual a generat anumite întârzieri care trebuie să fie luate în considerare. În consecință există această posibilitate de prelungire a termenului, care să ajute inclusiv România.”
Până acum, doar 20% din totalul banilor aflați la dispoziția celor 27 de stat au fost atrași. Executivul de la Bruxelles ar putea însă întârzia luarea unei decizii pentru a pune la rândul ei presiune asupra statelor să crească ritmul de cheltuire a banilor europeni.
Replica Ministerului: Jaloanele rămân deschise
La scurt timp după publicarea acestor informații, reprtezentanții Ministerului Investitiilor si Proiectelor Europene au transmis un punct de vedere privind jaloanele și țintele PNRR.
Redăm, mai jos, comunicatul integral:
”Ministerul Investitiilor si Proiectelor Europene au despus conform graficului stabilit cele 2 cereri de plată aferente anului 2022, implicit România a îndeplinit jaloanele și țintele aferente acestor cereri, fiind printre puținele state membre care au reușit acest lucru.
Jaloane/țintele pot fi considerate ratate atunci când atrag întârzieri ale cererii de plată sau imposibilitatea depunerii unei cereri, pericol ce nu există în acest moment.
Din momentul prevăzut în Decizia de Aprobare a PNRR și până la momentul aprobării cererii de plată, jaloanele rămân deschise, Comisia Europeană și România fiind implicate într-un proces de validare a îndeplinirii lor.
Referitor la situația sumelor din PNRR pe care România le-a primit, coordonatorii de reformă și investiții au semant în 2022 peste 3000 de contracte de finanțare, a căror execuție va duce la utilizarea banilor în 2023.
Ministerul Investitiilor și Proiectelor Europene analizează săptămânal riscul neîndeplinirii jaloanelor și țintelor împreună cu ceilalți actori insituționali implicați în PNRR și consultă Comisia cu privire identificarea celor mai bune soluții.
Anul 2023 este marcat de necesitatea modificării planurilor la nivel european pentru introducerea capitolelor REPOWER EU, în baza regulamentului ce va fi aprobat în februarie pentru creșterea capacității de producție de energie verde și reducerea dependentei energetice față de Federația Rusă. Conform discuțiilor de la nivel European, cererile de plată următoare se vor depune ulterior aprobării acestor modificări.”
Etichete: fonduri europene, PNRR, romania,
