România a primit prima tranșă din PNRR de la CE, în valoare de 2,6 miliarde euro

Bani europeni
Shutterstock

Comisia Europeană a efectuat joi plata pentru cele 2,6 miliarde de euro aferente primei cereri depuse de România în cadrul Mecanismului de redresare şi rezilienţă, fondurile intrând deja în conturile ţării.

Cererea de plată a fost autorizată în 22 octombrie, informează Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene (MIPE).

Suma plătită, în valoare de 2,6 miliarde euro (1,8 miliarde euro sub formă de granturi şi 0,8 miliarde euro sub formă de împrumuturi - fără prefinanţare) a fost posibilă prin îndeplinirea de către România a celor 14 obiective de etapă aferente tranşei, precizează MIPE.

"27 octombrie 2022, o zi istorică pentru România. Nu este doar momentul în care se confirmă aprecierea efortului consolidat la nivel guvernamental, ci este dovada că am început drumul spre reforme în domeniile mobilităţii sustenabile, decarbonizării, educaţiei şi sănătăţii. Investiţiile de impact din PNRR au la bază faptul că în recuperarea decalajelor şi modernizarea României nimeni nu este lăsat în urmă şi că suntem împreună spre transformarea unitară a ţării. În acest demers, implicarea premierului Nicolae Ciucă a fost decisivă pentru ca ţara noastră să îşi îndeplinească angajamentele pe care şi le-a asumat", a declarat ministrul Marcel Boloş.

Plata cuprinde sprijinul nerambursabil, în valoare de 2,037 miliarde euro. În conformitate cu Acordul de finanţare încheiat între Comisie şi România în temeiul articolului 23 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2021/241, suma de 264.829.034 euro se utilizează pentru lichidarea prefinanţării contribuţiei financiare, iar suma de 1.772.317.380 euro se acordă României prin plătirea acestei sume în contul bancar indicat în Acordul de finanţare.

Citește și
lapte praf NAN
Mai multe loturi de lapte praf NAN au fost retrase de la vânzare. Ar putea fi contaminate cu o toxină

De asemenea, plata prevede prima tranşă a sprijinului sub formă de împrumut, în valoare de 907.669.494 euro. Suma de 117.997 034 euro se utilizează pentru lichidarea prefinanţării împrumutului, iar suma de 789.672.460 euro se acordă României prin plătirea acestei sume în contul bancar indicat în Acordul de împrumut.

Prima cerere de plată, transmisă la 31 mai 2022, a cuprins cele 21 de ţintele şi jaloanele aferente trimestrului IV din 2021. Odată cu transmiterea cererii de plată, au fost transmise Comisiei toate documentele justificative privind îndeplinirea satisfăcătoare a ţintelor şi jaloanelor, aceasta fiind o condiţie obligatorie. În total au fost încărcate în sistemul electronic al Comisiei 180 de documente justificative aferente jaloanelor/ţintelor incluse.

La 15 septembrie, evaluarea Comisiei asupra îndeplinirii celor 21 de ţinte şi jaloane aferente primei cereri de plată din cadrul PNRR a fost avizată şi trimisă către Comitetul Economic şi Financiar (ECOFIN), care a aprobat-o ulterior.

Următoarea cerere de plată pentru decontarea fondurilor alocate României prin PNRR va avea o valoare totală de 3,2 miliarde euro şi vizează îndeplinirea a 51 de jaloane/ţinte aferente trimestrului I 2022 şi trimestrului II 2022.

România beneficiază de o alocare de 29,18 miliarde euro pentru implementarea PNRR, din care granturi în valoare de aproximativ 14,24 miliarde euro şi împrumuturi în valoare de 14,94 miliarde euro. Pentru implementarea PNRR, România a încasat deja două tranşe de prefinanţare în valoare cumulată de aproximativ 3,79 miliarde euro, în decembrie 2021 şi în ianuarie 2022.

Articol recomandat de sport.ro
Ion Țiriac pierde șefia în topul miliardarilor! Cine sunt românii care domină clasamentul Forbes și i-au depășit pe frații Pavăl
Ion Țiriac pierde șefia în topul miliardarilor! Cine sunt românii care domină clasamentul Forbes și i-au depășit pe frații Pavăl
Citește și...
Mai multe loturi de lapte praf NAN au fost retrase de la vânzare. Ar putea fi contaminate cu o toxină
Mai multe loturi de lapte praf NAN au fost retrase de la vânzare. Ar putea fi contaminate cu o toxină

Mai multe loturi de lapte praf NAN de la Nestle au fot retrase de la vânzare de inspectorii sanitari. 

Protest spontan la Spitalul de Urgență din Buzău, după ce un tânăr cu fractură de femur a murit înainte de operație
Protest spontan la Spitalul de Urgență din Buzău, după ce un tânăr cu fractură de femur a murit înainte de operație

Mai multe persoane au protestat spontan, marţi, în curtea Spitalului Judeţean de Urgenţă din Buzău, după ce un pacient în vârstă de 25 de ani, internat cu o fractură închisă de femur, a murit înainte de operație.

Un bărbat din Bacău a vrut să urce în tren cu un cuțit și un spray lacrimogen. El a fost oprit la timp de polițiști
Un bărbat din Bacău a vrut să urce în tren cu un cuțit și un spray lacrimogen. El a fost oprit la timp de polițiști

Un bărbat a fost prins de jandarmi cu un spray iritant şi un cuţit, în zona Gării din municipiul Bacău, el devenind agitat când a văzut forţele de ordine.

Recomandări
Nicușor Dan după „Coaliția de Voință” de la Paris: Garanțiile de securitate acordate Ucrainei vor fi votate în Parlament
Nicușor Dan după „Coaliția de Voință” de la Paris: Garanțiile de securitate acordate Ucrainei vor fi votate în Parlament

Garanțiile de securitate pentru Ucraina vor include „obligații cu caracter obligatoriu” în cazul unui nou atac armat din partea Rusiei, au decis, marți, la Paris, liderii Uniunii Europene împreună cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski.

Ce a declarat Maduro în fața instanței din New York, când i s-a cerut să își confirme identitatea. A fost întrerupt imediat
Ce a declarat Maduro în fața instanței din New York, când i s-a cerut să își confirme identitatea. A fost întrerupt imediat

Serviciile secrete americane l-au prevenit pe Donald Trump că nu opoziția, ci tot membri ai regimului Maduro ar fi singurii capabili să mențină stabilitatea Venezuelei.

Românii vor o apărare mai puternică: peste 70% susțin înarmarea rapidă. Câți vor revenirea la armata obligatorie
Românii vor o apărare mai puternică: peste 70% susțin înarmarea rapidă. Câți vor revenirea la armata obligatorie

Numărul românilor care sunt de acord cu reintroducerea serviciului militar obligatoriu începe să fie mai mare ca al celor care se opun. Cel puțin asta reiese dintr-un sondaj Avangarde făcut la finalul anului trecut.