Reorganizarea administrativ-teritorială, blocată în coaliție. Scenariile luate în calcul pentru reclasificarea localităților
Mai bine de jumătate dintre orașele din țară au ajuns sub 10.000 de locuitori, pragul minim necesar conform legii. Și multe localități nu au nici acum școli și spitale, arată un raport al Curții de Conturi.
La polul opus, mici așezări din vecinătatea marilor orașe s-au devoltat enorm în ultimii ani.
Liderii coalției au discutat despre reclasificarea localităților, însă nu au luat deocamdată o decizie.
Aflat la o oră distanță de București, Mihăilești are sub cei 10.000 de locuitori necesari statutului său de oraș. Are și sate arondate, însă nu toate au asfalt ori utilități. Oamenii au păreri diferite când sunt întrebaţi dacă Mihăileștiul ar trebui retrogradat la rangul de comună.
Femeie: „Ar fi mai bine, pentru că comună a fost mereu. Nu am beneficiat de nimic. Decât de taxe și impozite mari. Transportul în comun lasă de dorit. Și un spital, o clinică, să faci o analiză, toate pleci în altă parte să le faci.”
Adrian Gâjâilă, Primarul Orașului Mihăilești: „În primul rând, pentru mine ca edil ar părea o retrogadare pentru că s-a întâmplat în mandatul meu. Ar însemna un regres pentru cetățeni”.
Corespondent ȘtirileProTV: „Un raport realizat de Curtea de Conturi după un audit al Ministerului Dezvoltării arată că 55 la sută dintre orașele țării nu ating pragul legislativ de minimum 10 mii de locuitori. Băile Tușnad, Jorăști ori Nucet nu numără nici 2.000 de locuitori. Și multe cu greu depășesc această cifră. Iar 15% dintre comune au sub 1.500 de locuitori”.
Comune fără spitale, creșe sau școli
Dintre cele 310 comune și orașe analizate, Curtea de Conturi spune că niciunul nu oferă toate facilitățile pe care le impune legea, precum spitale, creșe ori școli.
În schimb, aceeași analiză arată că 53 de comune aveau în 2023 o populație mai mare, ba chiar și dotări mai bune decât unele orașe sau chiar municipii. Comună Dumbrăvița, din Timiș, a numărat la recensământ 20.000 de locuitori - iar autoritățile locale estimează că încă zece mii locuiesc acolo fără forme legale. Pe lângă mari magazine și restaurante, familiile tinere din zonă au acces și la clinici private de sănătate, creșă, autostradă și în curând un liceu.
Reporter: „Există vreun interes sau vreo dorință ca Dumbrăvița să devină oraș?”
Sergiu Grui - viceprimarul comunei Dumbrăvița: „Dacă e să întrebăm cetățenii, sigur nu și-ar dori fiindcă avem taxele mai mici.”
Pentru edili, beneficiile încadrării la un rang superior sunt clare: bani mai mulți de la stat, mai mulți angajați și autonomie.
În condițiile în care Curtea de Conturi arată că sub o treime dintre comune și orașele mici au reușit în 2023 să se finanțeze din venituri proprii în proporție mai mare de 50%.
Concluzia: pentru a reduce costurile și a face sistemul echitabil, e necesară o analiză sistemică și o reformă legislativă.
Deși proiecte au fost, pentru comasarea ori desființarea unor localități şi județe, reorganizarea administrativ-teritorială se lasă așteptată.
Acum câteva săptămâni, la ședința coaliției, s-a discutat despre reclasificarea localităților: pentru încadrarea ca municipiu ar fi nevoie de 25.000 locuitori, nu de 40.000 cum e în prezent, iar pentru orașe, 7.000.
Cseke Attila, Ministrul Dezvoltării, UDMR: „Trebuie reașezate criteriile, pentru că s-a schimbat în ultimii 20 de ani fenomenul demografic și amenajarea teritoriului național au avut anumite modificări”.
O decizie în coaliție a fost, însă, amânată.
Etichete: administratie, coalitie, reforma,
