Regizorul Tudor Giurgiu: “Suntem datori să înțelegem consecințele comunismului asupra societății noastre”
Românii sunt datori să afle consecințele tragice ale comunismului asupra istoriei noastre, iar masacrul din 1941 de la Fântâna Albă, când soldații sovietici au măcelarit 2000 de români, este ilustrativ în acest sens, afirmă regizorul Tudor Giurgiu.
Oameni nevinovați – bărbați, femei, bătrâni și copii - au fost convinși că vor fi lăsați să treacă granița și să se întoarcă în România, după ce Uniunea Sovietică a ocupat nordul Bucovinei.
Nu s-a întâmplat așa. Sute de oameni au fost uciși pe loc, iar alții au fost urmăriți, torturați, executați și chiar îngropați de vii, potrivit martorilor.
ATENȚIE – Materialul video conține imagini cu puternic impact emoțional.
După masacru, sovieticii au încercat să șteargă urmele. Cei care au scăpat cu viață au fost arestați și deportați în Siberia. Numărul exact al victimelor nu e nici azi cunoscut.
Tragedia, ascunsă cu grijă românilor de regimul comunist, face acum subiectul celui mai nou film al regizorului Tudor Giurgiu, "Pădurea de molizi", care va avea premiera vineri, 10 octombrie.
Tudor Giurgiu a vorbit despre noul său film într-un interviu pentru Știrile PRO TV realizat de Cristian Leonte.
Cristian Leonte: Tu faci educație cu filmul ăsta, de fapt. Te-ai gândit că faci educație, pe repede înainte?
Tudor Giurgiu: "Inițial, nu m-am gândit. Întotdeauna când pornești la un proiect te gândești de ce vrei să-l faci. (…) Nu-ți dai seama că filmele la la care lucrezi pot avea, în timp, o altă semnificație. Lucrul ăsta mi s-a întâmplat și la Libertate, povestea unui episod necunoscut din Revoluția din 1989. Poate peste 50-70 de ani, mulți se vor uita la acest produs cultural și vor zice: ‘Chiar așa a fost. Asta s-a întâmplat la la Revoluție.’
Cristian Leonte: Dar de ce peste 50 de ani? Stai puțin, că e valabil și pentru tinerii care nu știu mare lucru despre Revoluție, pentru că e întreaga poveste acolo, nu doar acel episod.
Tudor Giurgiu: "Ai dreptate, pentru că îmi aduc aminte - când lucram cu tinerii actori, arătând filmul în licee, ei spuneau "Aaa, deci, așa s-a întâmplat". Pentru ei, Revoluția era un episod triumfalist – ‘poporul a învins, dictatorul a fugit, l-au împușcat, poporul a câștigat’.
Actorii tineri habar n-aveau despre Securitate, despre rolul și despre nenorocirile făcute de Securitate. Ei mă tot auzeau, vorbind despre securiști și nu înțelegeau... "De ce îi tratezi așa, de ce vorbești așa?" "Păi înseamnă că voi nu știți ce a făcut Securitatea!".
Și la fel se întâmplă și cu și cu povestea asta, din 1941. Cred că, fără să ne propunem asta, filmele ajută la o înțelegere mai bună a istoriei. Or, cred că suntem datori să pricepem, să înțelegem consecințele comunismului asupra societății noastre.”
“Ne-am dezobișnuit cu gândul că pericolul e aproape. Am trăit ani de zile convinși de asta”
Cristian Leonte: E și o lecție acolo, pentru a deschide puțin ochii în jurul nostru și a vedea că niște comportamente se repetă. Nu neapărat istoria se repetă în sine, dar comportamentele revin din partea politicienilor autoritari și că e un pericol ca aceste lucruri să se întâmple. Poate nu la scara asta. Poate nu exact așa, însă e și o lecție acolo de ținut minte. Poate că și asta face parte din tăcerea care se lasă la sfârșitul filmului.
Tudor Giurgiu: "Da, cred că atâția ani ne-am dezobișnuit cu gândul că pericolul e aproape. Am trăit ani de zile convinși că viața își urmează cursul, că nu e niciun pericol, nici la adresa noastră ca indivizi, nici ca nație, ca țară. Dar uite că lucrurile în jurul nostru se inflamează. Lumea în care noi trăim e total diferită de cea de acum 20 de ani (...) și mi se pare că nu putem fi indiferenți.
Mi se pare că dezinformarea care se întâmplă azi, folosind rețelele sociale și nenumărate alte instrumente, nu e cu nimic mai prejos decât tipul de dezinformare care se făcea prin într-un singur canal TV sau de radio, înainte de 1989. Doar că atunci era unul singur. Astăzi e o puzderie de canale care probabil, pentru cetățeanul de rând, îl bulversează și riscă să-ți provoace judecăți deformate și o înțelegere a istoriei câteodată radicală și nu una corectă."
“Mi-e frică de faptul că, de multe ori, nu avem dubii și luăm de bun tot ce ni se servește”
Cristian Leonte: Dar cum sunt diferiți oamenii? Ai spus că aceste canale de dezinformare, de comunicare prin care se produce dezinformarea sunt radical diferite. Oamenii cred că sunt și radicali diferiți. Parcă eram atenți înainte de 89, știam că acel canal oficial pur și simplu minte și eram pregătiți pentru acest asediu. Astăzi pare că suntem mai puțin pregătiți și căscăm gura la tot felul de prostii și bazaconii pe internetul mare. Cum suntem diferiți?
Tudor Giurgiu: "Mi se pare că totul provine și de la lipsa unei educații potrivite care să se întâmple în liceu, spre exemplu. Știu, există ONG-uri care au pledat pentru introducerea competențelor media, înțelegerea educației audiovizuale, pentru a deprinde niște instrumente corecte. (…)
Mie mi-e frică azi de faptul că, de multe ori, nu avem dubii. De multe ori luăm de bune tot ce ni se servește. Credem fără tăgadă un Mesia care vine și debitează prostii sau credem pur și simplu orbește în promisiuni electorale care sunt total lipsite de acoperire."
Cristian Leonte: Educația ia timp. Avem vreo șansă să ne îndreptăm rapid? Pentru că lumea asta nu mai are răbdare cu noi.
Tudor Giurgiu: "Nu se poate face nimic rapid, cred. Lucrurile care țin de educație, de schimbare, au nevoie de timp, iar pentru asta, politicienii, ar trebui să înțeleagă că, pe lângă apărare, educația, cultura au nevoie de de o șansă în plus, de bugete mai mari.
Noi, cu modestele noastre posibilități, putem să punem semne de întrebare, să ridicăm, să provocăm oamenii să gândească prin filmele pe care le facem. Dar mai departe e nevoie de de o schimbare profundă în în România, aia pe care o vedem din când în când la niște cicluri electorale."
Filmul Pădurea cu molizi va avea premiera vineri, 10 octombrie 2025, în cinematografele din țară.
