Regizorul Dinu Cocea, supranumit "tatal haiducilor", a murit la 84 de ani. Cele mai cunoscute filme
Regizorul Dinu Cocea, autorul unor filme celebre, precum "Haiducii lui Saptecai", "Zestrea Domnitei Ralu" si "Saptamana Nebunilor", a decedat, pe 26 decembrie, la varsta de 84 de ani, intr-un spital din Paris.
Vestea mortii artistului a fost facuta de fiica sa, Oana Cocea.
Dinu Cocea a incetat din viata intr-un spital din Paris, in urma unei insuficiente cardiace. El a decedat pe 26 decembrie, insa familia a dorit sa faca publica informatia mai tarziu pentru a o menaja pe sotia acestuia, Pusa Cocea.
"Conservase un spirit optimist si pana in ultima clipa proiecta noi realizari profesionale", a declarat Oana Cocea, fiica regretatului artist.
Dinu Cocea s-a stabilit in Romania in ultimii ani, insa isi petrecea timpul intre Bucuresti si Paris.
Fiica regizorului a precizat ca in memoria tatalui sau va fi organizata o ceremonie funerara, la Paris, cel mai probabil in data de 8 ianuarie.
Dinu Cocea a dorit sa fie incinerat si urna cu cenusa acestuia va fi adusa in Romania, in jurul Pastelui, pentru a fi depusa in cavoul familiei de la cimitirul Sfanta Vineri din Bucuresti, a precizat Oana Cocea.
Dinu Cocea, tatal "Haiducilor"
Dinu Cocea s-a nascut pe 22 septembrie 1929, in comuna Peris, din judetul Ilfov. Dinu Cocea a semnat regia filmelor "Iancu Jianu Haiducul" (1980), "Iancu Jianu zapciul" (1980), "Ecaterina Teodoroiu" (1979), "Stejar - Extrema urgenta" (1974), "Parasutistii" (1972), "Zestrea domnitei Ralu" (1971), "Haiducii lui Saptecai" (1970), "Saptamana nebunilor" (1970), "Rapirea fecioarelor" (1967), "Razbunarea haiducilor" (1967) si "Haiducii" (1965).
De asemenea, el a semnat si scenografia pentru "Iancu Jianu Haiducul" (1980), "Iancu Jianu zapciul" (1980), "Saptamana nebunilor" (1970), "Rapirea fecioarelor" (1967) si "Razbunarea haiducilor" (1967). Toate aceste filme au avut un mare succes de public. Totodata, productia "Revolta haiducilor" a fost difuzata, potrivit fiicei artistului, in toate tarile francofone, inainte de '89.
Dinu Cocea a ajuns insa in dizgratia regimului comunist din cauza proiectului de film "Pe apa sambetei", in care relata istoria unui baraj prost construit pe Arges. Astfel, regizorul a fost interzis, iar numele sau a fost scos de pe genericele filmelor ce apareau in cinematografe sau la televiziunea publica.
In urma acestui conflict cu autoritatile comuniste, Dinu Cocea a plecat din tara in 1986, stabilindu-se la Paris, unde a si decedat, dupa cum a declarat, pentru MEDIAFAX, fiica artistului, Oana Cocea.
In ultimii ani, Dinu Cocea a revenit in Romania, insa isi petrecea timpul intre Bucuresti si Paris. La editia din 2010 a Festivalului International de Film de la Iasi, i-a fost decernat premiul de excelenta pentru intreaga activitate.
Dinu Cocea a incetat din viata intr-un spital din Paris, in urma unei insuficiente cardiace. El a murit pe 26 decembrie, insa familia a dorit sa faca publica informatia mai tarziu pentru a o menaja pe sotia acestuia, Pusa Cocea. "Conservase un spirit optimist si pana in ultima clipa proiecta noi realizari profesionale", a declarat Oana Cocea, fiica regretatului artist.
Dinu Cocea avea proiecte legate de un scenariu de film, al carui titlu provizoriu este "Sub vantul de est", la care lucra alaturi de regizorul Radu Nema si de fiica lui. Acest proiect este "un film in film", o comedie care prezinta povestea unui actor francez care vine in Romania si este implicat intr-o suita de aventuri, fiind deschisa absurditatea cenzurii, a sistemului de dinainte de '89. Totodata, Dinu Cocea intentiona sa isi publice memoriile.
